Tupeu fără margini! Cum au devenit părinții "stăpânii" profesorilor

Ca și cum nu erau destul de multe probleme în Educație, cu reforme eșuate, manuale greșite, schimbări dese și neanunțate, în unitățile de învățământ a apărut un nou fenomen extrem de grav: presiunile și chiar agresiunile exercitate de părinți asupra profesorilor. 

Se întâmplă de ceva ani încoace, însă mult timp a fost un subiect tabu. În toate școlile și liceele, părinții fac presiuni, pe toate căile, pentru note bune, pentru a avea teme mai puține sau pentru a le fi iertate copiilor abaterile disciplinare. Din momentul în care părinții au fost văzuți ca salvatorii școlii, sponsorii principali ai unităților de învățământ, cei care dau bani pentru materiale didactice, pentru dotarea claselor și paza clădirilor, puterea lor a crescut exponențial și, deodată, au devenit și stăpânii profesorilor. Unii au ajuns să-i certe pe profesori că nu predau cum trebuie, că nu pun notele care trebuie, sau să le reproșeze că nu știu să-și țină ora și să-i disciplineze de copii. Așa se face că, acum, din ce în ce mai multe cadre didactice se plâng că sunt umilite de părinți, deseori de față cu elevii, care ajung să facă același lucru, pierzându-și respectul față de profesori.

Recent, însuși președintele Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța, prof. Mitică Iosif, a tras un semnal de alarmă asupra lipsei de respect atât din partea elevilor, cât și a profesorilor, cu care se confruntă cadrele didactice în ultima perioadă. "Plecând de la acest așa-zis interes superior al elevului, plecând de la faptul că sistemul public al educației este un sistem pus în slujba societății, am ajuns în situația în care elevii și părinții au păreri care ne sunt impuse, chiar și în domeniul profesional. Or, dacă eu chem în casă un electrician, nu am să-i spun niciodată cum să facă legăturile, ci ce vreau eu, iar el o să-mi explice ce se poate și cum se poate. Am fost personal de față la o scenă revoltătoare. O colegă, învățătoare, pe hol, în timpul pauzei, soț, soție, cu copii, niciunul nu avea legătură cu sistemul de învățământ, dar îi explicau, aproape îi impuneau învățătoarei, cum să predea ora de matematică, ce să facă, câte exerciții să se lucreze. Așa ceva, din punctul meu de vedere, este inadmisibil. Trebuie să existe niște delimitări în ceea ce este impus în această relație de colaborare și ce nu ne poate fi impus", a declarat liderul SLSIP Constanța.

Agresarea emoțională tinde să devină un fenomen

Din păcate, există și situații în care cadrele didactice ajung să fie agresate verbal, amenințate și chiar hărțuite, dacă pun o notă mică sau atrag atenția unui elev indisciplinat. "Este un fenomen deja. Cele mai multe probleme sunt întâmpinate mai ales în cazul elevilor cu abateri la disciplină. În momentul în care încercăm să aplicăm o pedeapsă educațională la nivelul școlii, părinții sunt foarte deranjați, vin, se supără. Ei nu acceptă situația și copilul lor este cel care are permanent dreptate. Ajung să spună: «Doamnă, l-am trimis la școală să învețe și dumneavoastră trebuie să îl disciplinați. Însă, cadrul didactic nu mai are, în prezent, foarte multe instrumente de pedeapsă. Dacă ridici tonul, a doua zi, părintele vine la școală și spune că al său copil este agresat emoțional. Despre pedepse corporale nici nu se mai pune problema. Nu cred că mai există așa ceva în învățământul din Constanța. Suntem puși în situația în care nu putem să facem nimic. Până la clasa a X-a, când un elev poate fi exmatriculat, singurele instrumente sunt avertismentul verbal, avertismentul scris, transmis părinților, și, discutarea scăderii notei la purtare", a declarat, pentru "Cuget Liber", psihologul școlar Elena Stambuli, de la Școala Gimnazială nr. 8 din Constanța.

"Părinții nu vor să accepte că au greșit!"

Potrivit acesteia, părintele este cel care are un rol crucial în disciplinarea unui copil și elevii nu fac decât să aplice modelele de comportament pe care le văd în familie. "Copiii își știu drepturile, dar, din păcate, nu și responsabilitățile. Ei trebuie să înțeleagă că în școală există niște reguli, societatea funcționează pe baza unor reguli, deci este bine să le respectăm. În această privință, consider că ar trebui să există o echipă formată din profesor, părinte și elev. Părintele are un rol foarte important în această echipă, pentru că degeaba noi îi explicăm la școală copilului cum e cu disciplina, dacă acasă i se spune altceva. Câtă vreme actul acesta nu este continuat și acasă, este muncă în zadar. Însă, să admiți o greșeală a copilului tău înseamnă că tu, ca părinte, ai greșit ceva. Iar părinții nu vor să accepte acest lucru. Ei ar trebui să-și accepte anumite slăbiciuni, erori, eventual, și să le îndrepte. Dar de multe ori nu ai cu cine să discuți!", ne-a mai spus psihologul școlar.