Tradiții de Sânziene

 În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult al soarelui, iar sărbătoarea se mai numește şi „Cap de vară”. În imaginația populară, Sânzienele sunt fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii.

Potrivit etnologului Marcel Lutic, citat de b365.ro, „ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor. Astfel, acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.

În multe zone din țară, în ziua de Sânziene se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

În plan religios Sânzienele se asociază cu sărbătoarea religioasă a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În calendar avem astfel cruce cu roșu, ceea ce înseamnă o zi de mare sărbătoare în care nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi casnice.

Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat.

De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate cânta.

Conform credinței populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase. Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.

Totuși, dacă nu respecți cum se cuvine ziua lor, Sânzienele te pot pedepsi și pot aduce asupra ta boală și neputință.

Totodată, Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și florile fără leac și fără miros.

În alte zone ale țării, în ziua de Sânziene se joacă Drăgaica. Prin urmare se vor costuma două fete, una în costum bărbătesc. Acestea merg și joacă pe la case, întocmai ca și călușarii. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Oamenii care primesc Drăgaica se consideră că vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.

Drăgaica se serbează cu împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, ca semn de spor a ceea ce a putut face omul până în acest timp.

Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu, iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire ar avea se va rezolva, iar cele care își doresc copii au mari șanse să rămână însărcinate.

Se spune astfel că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se va face porumb, vin, o seamă de bucate.