Pe cine lăsăm printre copii, la catedră?

Testele psihologice pentru profesori, superficiale și ineficiente

Marţi, 16 Octombrie 2018
1874
Cazul profesorului preot de la Școala nr. 39 "Nicolae Tonitza" din Constanța, care și-a spionat elevii în timp ce se dezbrăcau după ora de sport, i-a băgat în sperieți pe părinți. Mulți au ajuns să se întrebe câți astfel de profesori dubioși mai sunt la catedră, printre copii, și de ce nu pot fi depistați înainte de a avea acces în școli sau grădinițe.

Ciprian Savin și-a dat demisia din învățământ, dar alții au rămas, neștiuți de nimeni sau și, mai grav, alții pot intra oricând în clasă, ajutați de legislația lacunară, dar și de criza de personal din Educație.

Însuși directorul Școlii Gimnaziale

nr. 39 face un apel către Ministerul Educației să întărească legislația astfel încât cadre didactice cu devieri de comportament sau probleme psihice să nu mai fie primite în învățământ.

"Fac apel către Ministerul Educației să ne ajute să scăpăm de ei. Să facă ceva, nu știu, orice! Să introducă în legea aceea a Educației măsuri astfel încât, în momentul în care Consiliul de Administrație al școlii ajunge la concluzia că sunt probleme, prin comisiile de abatere disciplinară, prin plângeri la poliție, prin plângeri reale ale părinților, se stabilește că acești profesori încalcă grav statutul de etică, statutul de cadru didactic, imaginea lui de om și de om al școlii, ei nu mai au ce să caute nu o perioadă în învățământ, ci pentru totdeauna. Pentru că un astfel de om nu mai are scăpare. Nu mai au ce să caute printre copii, păi școala este o pepinieră pentru ei", a declarat, pentru "Cuget Liber", directorul Școlii nr. 39 "Nicolae Tonitza", prof. Nicoleta Bercaru.

Aceasta nu se sfiește chiar să vorbească despre profesori cu probleme medicale grave, care, totuși, sunt acceptați la catedră.

"Noi mai avem o problemă, în general, în învățământ. Din fericire, nu e cazul școlii noastre, dar există școli în care sunt cadre didactice bolnave de schizofrenie. Păi, dacă ție ți s-a dovedit că omul acela are o problemă medicală, nu este normal să rămână la catedră", a completat prof. Nicoleta Bercaru.

"Sunt teste clasice,

din medicina muncii"

Astfel, revin mereu pe buzele tuturor întrebări referitoare la seriozitatea cu care sunt făcute testările psihologice, dacă sunt făcute.

"Testele respective nu au în vedere devierile de comportament de genul cazului profesorului de muzică. Alte lucruri sunt vizate în acele teste, cum ar fi rezistența la stres. Nu depinde de noi, de școală, dar cei din minister ar putea solicita sau să pună niște condiții: «Domnule psiholog, dumneata, când vii să faci testarea, urmărești asta, asta, asta și asta!». Acestea sunt teste clasice, care se aplică peste tot, din medicina muncii. Dar nu vizează aspectele acestea, pentru că nu sunt des întâlnite. Și dacă ar descoperi astfel de situații, ce s-ar întâmpla?", se întreabă Mădălina Alexe, consilier psihologic în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 39 "Nicolae Tonitza".

Ce vrea directorul…

Și mai grav este că, în prezent, cadrele didactice nici măcar nu mai sunt obligate să facă aceste teste psihologice. Conform prevederilor legale, încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sau didactică auxiliară, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și de control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical.

"Potrivit actualei Legi a Educației Naționale, în situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției de învățământ poate solicita, cu acordul consiliului de administrație, un nou examen medical complet. Aceeași prevedere se aplică, în mod similar, funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe învățământului", precizează reprezentanții Ministerului Educației.

Cu alte cuvinte, dacă directorul solicită testarea psihologică, profesorii sunt obligați să o facă, dacă directorul nu o solicită, nu o fac.

"Aceste testări sunt făcute pe anumite baze științifice, însă nu pot eu să îmi dau cu părerea despre munca psihologilor. Sigur că directorul poate să ceară testul psihologic, este dreptul lui. Să sperăm că nu mai sunt astfel de persoane care să prezinte devieri. Comportamentul uman se poate schimba de la un moment la altul", ne-a precizat și inspectorul școlar general, prof. Gabriela Bucovală.

Într-adevăr, în Școala nr. 39, toate cadrele didactice aveau testarea psihologică la zi, pentru că li s-a cerut de către conducerea instituției. Cu toate acestea, profesorul "spion" nu s-a dat de gol.

"Aceste examinări, după părerea mea, sunt superficiale, uneori se fac de formă, pentru că testările, în loc ca școlile să beneficieze de contracte cu cabinete de Medicina Muncii, ajung să fie date de psihologii școlari care le duc apoi spre verificare la Medicina Muncii. În plus, nici până acum nu au fost elaborate teste specifice pentru fiecare categorie de personal", susține și vicepreședintele Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța, prof. Ion Popescu.

Devieri de comportament

Reamintim că, în-afară de cazul recent al profesorului Ciprian Savin, arhidiacon la Arhiepiscopia Tomisului, de-a lungul timpului, la Constanța, au mai fost și alte cazuri de profesori cu comportamente deviante. Și este suficient să enumerăm profesori care au sedus eleve și apoi s-au ales cu ani de pușcărie sau profesoara proxenetă, de acum trei ani de zile.

Pagina a fost generata in 0.299 secunde