Directorii de școli, pro și contra proiectului "Abramburicăi"

"Sunt prea multe și prea dese schimbările". Dar de buget nu vorbește nimeni?

2439

Articole de la același autor

Într-o sală întunecată, bătrânicioasă, cu scaune de lemn de acum 30 de ani și unde din cauza curentului mulți și-au păstrat hainele pe ei, directorii de unități de învățământ din județul Constanța au fost rugați, ieri, să își imagineze cum ar putea să arate sistemul românesc de educație în anul 2030. Unii, mai optimiști din fire, au reușit, alții nu prea…

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Constanța i-a convocat pe managerii de grădinițe, școli și licee să analizeze și să-și spună părerea despre proiectul "Educația ne unește" - "Viziune asupra viitorului educației în România", elaborat în timp record de actualul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, și supus dezbaterii publice. Cu o reorganizare aproape completă a sistemului de învățământ, renumerotarea anilor de școală, introducerea mai multor tipuri de bacalaureat, această viziune "răstoarnă" școala românească. În primul rând, proiectul introduce ideea învățământului gratuit și obligatoriu pentru toți copiii între 3 și 18 ani. Trei ani de grădiniță, nouă ani de școală generală și trei ani de liceu ar trebui să facă toți copiii români, dacă va fi aprobat proiectul cu pricina.

Modificările nu sunt doar de structură, ci, în mod evident, vor fi schimbări și la nivelul programelor și al modului de învățare.

"Analizăm viziunea, arhitectura sistemului de învățământ, iar în urma acestei dezbateri se dorește a căpăta o formă. Deocamdată este un concept general în dezbatere și nu o lege. Toate planurile cadru, programele școlare, vor fi obiectul unei noi legi a Educației. Cel mai bun scenariu să devină lege!", a subliniat inspectorul școlar general, prof. Gabriela Bucovală.

Dispar calificativele la clasele mici

Prima problemă pe care au ridicat-o directorii de școli a fost eventuala eliminare a orelor de educație fizică și de limbi străine de la primele trei clase primare.

"Observ din document că dispar aceste ore. Din punctul meu de vedere, consider că ar fi o greșeală. De la grădiniță, ei fac o limbă străină și noi apoi întrerupem predarea acelei limbi. Ce facem, îi obligăm pe părinți să se ducă în altă parte, să caute alte metode pentru copii de a învăța o limbă străină?", a declarat prof. Aurora Suba, directorul Școlii nr. 7 "Remus Opreanu" din Constanța.

Conform proiectului "Educația ne unește", tot la clasele mici din ciclul primar, adică întâia, a doua și a treia, se dorește renunțarea la calificativele acordate elevilor. Unele voci din sală s-au declarat de acord cu această propunere, altele complet împotrivă.

"Nu sunt de acord cu eliminarea calificativelor. Oare nu mai trebuie să cultivăm ambiția în noi? Copiii trebuie încurajați să fie competitivi. În plus, dacă trei ani de zile nu i-am pregăti cu aceste calificative, ce vor face acești copii din clasa a patra, când veți da prima notă de 4? Cât de repede i-am mai putea pregăti pentru un sistem competitiv?", a întrebat prof. Adrian Vărgatu, directorul Școlii "Sfântul Andrei" din Mangalia.

O problemă privind aceste modificări ar putea apărea și din cauza lipsei pregătirii adecvate a cadrelor didactice pentru toate aceste schimbări.

"Ceea ce mă îngrijorează este că nu avem o viziune de ansamblu. Cum să gândim organizarea învățământului astfel dacă nu știm care va fi programa școlară sau măcar planul cadru. De exemplu, nu ni s-a argumentat împărțirea aceasta pe grupe de clase (n.r. - clasele vor fi grupate în cicluri primare și secundare: I - III, IV - VI, VII - IX și X - XII). Senzația mea este că pățim ca și cu schimbarea pe care am făcut-o acum câțiva ani, când am implementat predarea integrată la clasele primare. S-a făcut în primul an o pregătire un pic mai consistentă pentru clasele pregătitoare, apoi învățătorii au fost aruncați în fața unei situații. Noi nu ne-am pregătit nici pentru ceea ce facem acum. Fiecare am făcut cum ne-a dus capul, ne-am autoeducat și iarăși schimbăm. Sunt prea multe și prea dese schimbările acestea! Vreau să văd un sistem întreg, închegat, din care noi să înțelegem ce avem de făcut", a solicitat și prof. Constanda Moraru, directorul adjunct al Școlii nr. 28 "Dan Barbilian" din Constanța.

Ne-a mai liniștit directorul Liceului "Ovidius" din Constanța, prof. Cristina Anghel, care a susținut că schimbările nu se petrec la întâmplare.

"Am citit viziunea și am parcurs documentul. În 2030, ne așteptăm la un sistem de educație în care profesorul să fie garantul calității în educație. Cum se vor realiza aceste lucruri, cum va fi formarea inițială și formarea pe tot parcursul vieții vor fi stabilite în documente mai tehnice. În legătură cu limbile străine la clasele I-III, în document se precizează că, între rezultatele garantate ale învățării, printre competențele cheie se numără și cele de multilingvistice, așa că sigur își vor găsi locul și limbile străine, dar și mișcarea și cultura fizică", a conchis prof. Cristina Anghel.

Patru tipuri de bacalaureat

Punctul pe i a fost pus, însă, chiar de către președintele Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța, Mitică Iosif. Acesta a ținut să sublinieze că invitația de a participa la o ședință a directorilor nu este un obicei al conducerii ISJ și probabil că de data aceasta s-a făcut o excepție.

"Am venit cu drag și aș veni de fiecare dată dacă aș fi invitat. Probabil că invitația ține de faptul că astăzi (n.r. - ieri, 18 aprilie) trebuie să semnez procesul verbal din care să rezulte că sindicatele au fost invitate și au fost eventual consultate. Cât despre viziunea aceasta, este un document pe care trebuie să îl tratăm cu foarte mare seriozitate, pentru că va sta la baza unei viitoare legi a Educației Naționale. Eu nu am văzut în această viziune niciun fel de trimitere la alocările bugetare care vor fi necesare pentru ca noul sistem pe care legea vrea să îl propună să fie eficient", a declarat Mitică Iosif.

Acesta a admis totuși că proiectul are și părțile lui bune.

"Cred că acest document ridică mai multe semne de întrebare decât lămuriri, iar din punctul meu de vedere, un singur lucru este cu adevărat valoros și palpabil din ceea ce am văzut în această viziune, este modul în care va fi tratat examenul de bacalaureat. Pentru că de mulți ani am cerut examen de bacalaureat diferențiat, mai ales pentru liceele tehnologice, unde intră foarte mulți elevi care au medii sub 5, care nu reușesc să ia bacalaureatul în actuala sa formă", a completat liderul de sindicat.

Reamintim că proiectul prevede introducerea a patru tipuri de bacalaureat: tehnologic, real, umanist și vocațional. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4169 secunde