Constănțenii aleg universități din Occident

Studenție în străinătate. De la taxe, la ușile care se deschid larg

Joi, 27 Septembrie 2018
941
Universitățile din Constanța se plâng de studenți. Se plâng că sunt prea puțini, că le sunt campusurile goale și privesc nostalgic în urmă către vremurile când la admitere se băteau zeci de candidați și aveau de unde alege. Dau vina pe bacalaureatul prea greu, dau vina pe tineri, că visează cai verzi pe pereți, când, de fapt, facultățile scot șomeri pe bandă rulantă, iar specializările pe care le propun sunt mult depășite de realitățile pieței muncii.

Și vor mai pierde încă numeroși studenți de-acum încolo, până când nu vor actualiza cursurile cu ce se cere în piață, până când nu vor face parteneriate cu companii pentru a avea practica asigurată și a recruta angajați din rândul studenților.

Pentru toate aceste oportunități, sute de tineri constănțeni au participat, ieri, la Hotel Ibis, la târgul de consultanță și universități organizat de IntegralEdu. Am stat de vorbă cu câțiva elevi. Erau foarte bine documentați, știau deja ce facultăți ar vrea să facă și încotro să meargă.

"Vreau să fac Drept internațional. Înclin spre o universitate din Marea Britanie, Anglia, dar iau în calcul și alte variante, cum ar fi Haga", ne-a spus Alina, o elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic "Ovidius".

Colega ei era tentată mai mult de Computer Science. "Sunt foarte multe universități care au specializări în IT, dar trebuie analizată oferta fiecăreia. În Anglia, taxele sunt mari, peste 10.000 de lire sterline, din ce știu, și chiria este foarte scumpă, dar voi lucra și eu, astfel încât să devin cât mai repede independentă și să mă pot descurca singură", ne-a declarat hotărâtă Monica.

Întreținerea lunară a unui student peste hotare, cât rata la o mașină

Tentante sunt și universitățile din țările nordice, unde taxele de școlarizare sunt mici sau zero. În Olanda, studenții care provin din țările UE plătesc o taxă de 2.000 de euro pe an, dar în Danemarca sunt scutiți de taxe. Singurele costuri pe care le au sunt cele cu cazarea și masa, care, potrivit studenților români care studiază în prezent acolo, sunt în jur de 350 - 700 de euro pe lună. Adică rata la o mașină mai pricopsită.

Așa că mulți părinți constănțeni sunt dispuși să facă acest efort financiar.

"Acum un an, când copilul meu era clasa a XI-a, nu luam în considerare studiile în străinătate. Mi se păreau extrem de scumpe și auzisem că sunt mulți care renunță, că nu se pot adapta cu țara respectivă. Apoi, am început să mă documentez, să întreb în stânga și în dreapta și așa am aflat că și chiriile și costurile de trai pentru un student în București sau în Cluj sunt destul de mari. Și taxele de școlarizare sunt și ele în jur de 1.000 de euro sau chiar mai mult. Așa că diferența nu este foarte mare, dar consider că o justifică oportunitățile. La noi în țară, chiar dacă ai terminat o facultate bună, la fără taxă, cum se zice, dacă nu ai pile, tot pe salariul minim pe economie ajungi să lucrezi. Concursurile la stat sunt aranjate, iar în multe domenii, precum Drept, dacă nu ai o cunoștință, ceva, fata mea cu facultate va ajunge să lucreze într-un birou de executor judecătoresc, să facă hârtii de poprire toată ziua. Îmi doresc ceva mai mult pentru ea", ne-a destăinuit mama unei eleve de la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân".

Universități de cercetare și universități de studii aplicate

Ne-am oprit la standul unei universități din Olanda și am stat de vorbă cu Denisa, o studentă acum aflată în anul al patrulea la instituția respectivă. De la ea am aflat că instituțiile de învățământ superior sunt de două tipuri.

"Studentul poate alege ceea ce vrea să facă. Sunt universitățile de științe aplicate, unde se studiază patru ani, dar ultimul este internship la o companie din domeniu. Și universitățile de cercetare, de trei ani, unde principala activitate este cercetarea, pentru a îmbunătăți lucrurile pe care le avem în prezent. Practic, ei diferențiază studiul aplicat de cercetare, astfel încât fiecare să aprofundeze ceea ce își dorește", ne-a explicat Denisa.

Am mai aflat că universitatea olandeză se ocupă de cazarea studenților în primul an și chiria este între 300 și 500 de euro pe lună, pentru o cameră, în case de studenți. Și tot Denisa ne-a spus că toți studenții din Olanda pe care ea îi cunoaște, indiferent că sunt români sau olandezi, lucrează part-time.

Teste de aptitudini, pentru nehotărâți

Admiterea la universitățile din străinătate se face, de regulă, pe bază de dosar, care trebuie să cuprindă diploma de bacalaureat, un certificat de cunoaștere a limbii engleze, minimum nivel B1, și scrisoarea de intenție, în care candidatul se prezintă cu tot ce are el mai bun, cu speranța de a-i convinge pe cei de la instituția respectivă că merită să urmeze cursurile ei. Orice alte certificate și diplome obținute de acesta de-a lungul școlii și liceului sunt puncte în plus la admitere.

"Este foarte important ca tinerii să cunoască încă de la început domeniul care li se potrivește și acesta să fie în același timp conectat la piața muncii. Tocmai de aceea IntegralEdu îi sprijină pe tineri prin consultanță educațională, testări elaborare. Cum sunt cele dezvoltate de Cambridge Occupational Analysts (COA). Rezultatele acestor teste, interpretate de consultantul educațional, vor indica domeniul de studiu, dar și universitățile cele mai potrivite. Din evaluările noastre, peste 80% din absolvenții universităților partenere IntegralEdu s-au angajat în maximum șase luni de la terminarea studiilor ori au ales să-și continue studiile la un ciclu superior de învățământ, exact în domeniul în care s-au pregătit", precizează Ana Maria Papp, managerul Departamentului Universități în Străinătate, din cadrul IntegralEdu. 

Pagina a fost generata in 0.2865 secunde