Simbol al hărniciei. Lăzile de zestre erau așezate la loc de cinste, în trecut

Directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru spune că aceasta era simbol al hărniciei și priceperii tinerei fete de măritat, dar și al bogăției familiei din care provenea. Cumpărată de părinții fetei de la meșterii specializați în confecționarea acestor piese de mobilier, numiți lădari, lada păstra în pereții ei din lemn valuri de pânză țesută în casă, scoarțe, ștergare și alte țesături folosite pentru organizarea interiorului locuinței, perne, plăpumi, dar și costume de sărbătoare și obiecte de podoabă, precum salba cu bani.

Cu această zestre așezată în ladă (cu cât fata era mai harnică, iar familia ei era mai înstărită, cu atât lada era mai mare) fata părăsea casa părintească pentru a-și urma bărbatul alături de care avea să-și întemeieze propria familie”, a declarat ea. Una dintre lăzile mai vechi deţinute de instituţia de cultură este una din jurul anului 1900, din Transilvania (Mureș), de mari dimensiuni, realizată din scânduri de fag, băițuite. Motivele geometrice care se regăsesc pe toate părțile vizibile ale lăzii, inclusiv pe picioare sunt realizate cu un compas din lemn, numit țărcălam, iar contururile și liniile sunt realizate prin incizare, cu ajutorul unui instrument tradițional numit horj.

Desigur, în depozitele muzeului constănțean se regăsesc și alte lăzi de zestre, arătate publicului în cadrul expozițiilor temporare. Majoritatea sunt lăzi lucrate și pictate de meșteri din Brașov și aduse în Dobrogea, pentru a fi vândute. De dimensiuni mai mari sau mai mici, ele au partea din față pictată cu motive florale și fitomorfe în culori vii, iar pe capac și părțile laterale se regăsesc motive liniare negre, pe un fond colorat.