"Școala de acasă", o soluție în timp de pandemie?

1142

Articole de la același autor

Un concept încă nou în țara noastră, "școala de acasă" sau homeschooling-ul începe să stârnească interesul părinților. Frica de pandemia de coronavirus, programa școlară încărcată sau teama că cei mici vor rămâne traumatizați de bullying sunt câteva dintre motivele pentru care părinții aleg să-și țină copiii acasă și să studieze împreună matematica, științele naturii sau istoria.

În societatea românească, fiecare își are rolul său de îndeplinit, inclusiv copilul. Acesta trebuie să meargă la școală și să învețe, așa cum i se transmite celui mic, de la părinți, bunici până la străinii care-l întreabă, invariabil, ce a făcut la școală. Sunt însă și părinți temerari, care consideră că o soluție pentru a nu se mai confrunta cu problemele sistemului de învățământ românesc este homeschooling-ul. Sau "școala de acasă". O modalitate în care părinții devin profesorii propriilor copii, în care copiii învață în ritmul lor despre matematică, științele naturii, istorie sau fizică.

În prezent, legea educației stipulează că doar copiii nedeplasabili sau cu cerințe educaționale speciale au dreptul la învățământ la domiciliu, asigurat prin unitățile școlare din țara noastră. Pentru ceilalți, părinților nu le rămâne decât să îi retragă de la școlile românești și să îi înscrie la unități de învățământ de peste hotare, într-un sistem de homeschooling.

Adriana Brăescu este unul dintre părinții care a apelat la acest mod de a-și școli copiii, ba chiar a înființat și un centru prin care vine în sprijinul altor părinți care sunt în asentimentul ei. Iar la ora actuală, CEREHARD – Centrul de Resurse pentru Educație Holistă al Asociației Re-design – este unul dintre sistemele alese de părinți din toată țara pentru a se ghida în ceea ce înseamnă "școala de acasă". "În momentul de față, nu există în România o «școală umbrelă» recunoscută, acreditată de sistemul românesc de învățământ. Pe de altă parte, mă bucur că este așa, măcar opțiunea școlii de acasă să rămână o optime de școală adevărată. Chiar și în absența unei unități acreditate, părinții își pot înscrie copiii la școli internaționale, care oferă această posibilitate, a homeschooling-ului. CEREHARD este un proiect pilot educațional româno-britanic, acreditat ca International British School, de tip EOTAS (Education Other Than At School), care include toate formele de frecvență – zilnică, ocazională, homeschooling și unschooling", a afirmat Adriana Brăescu.



Cu sau fără evaluări anuale, până la 14 ani!


Procedura este destul de simplă: părinții își înscriu copii la școala internațională, după ce lecțiile se fac acasă, în ritmul stabilit de fiecare. Dar unde sunt notele, unde sunt evaluările, unde este competiția, toate caracteristice sistemului de învățământ tradițional? Adriana Brăescu explică faptul că, și în sistemul CEREHARD există evaluări. Sunt trei pe an, realizată de experți din Marea Britanie, care vin special în România pentru a se întâlni cu copiii care învață acasă. În general, aceste întâlniri au avut loc la Brașov, București sau Cluj, părinții din toată țara deplasându-se în locațiile respective. Dar numai dacă au dorit evaluarea respectivă, căci nu este obligatorie. Abia de la 14 ani începe pregătirea pentru testări, care vor fi date de la 16 ani. "Nici nu este obligatoriu în această poveste. Sistemul britanic nu este pe clase, ci pe niveluri asociate vârstei. De la 5 la 14 ani copilul poate să nu dea examenele standard, să nu intre în evaluările anuale. De la 14 ani începe pregătirea pentru examenele de la 16 ani. Iar acelea sunt stabilite în funcție de ce vrea copilul să facă în viață. Dacă dorește să urmeze o facultate în România îi trebuie niște testări, dacă dorește în străinătate, altele", a mai arătat Adriana Brăescu. 


Însă, potrivit acesteia, părinții vin la testările anuale și până la împlinirea vârstei de 14 ani a copilului, căci își doresc să vadă care este nivelul acestuia, dacă drumul urmat este benefic.

Copiii se pot întoarce, în orice moment, în școala tradițională

Totodată, alegerea homeschooling-ului nu este o decizie definitivă. În momentul în care doresc, copiii pot fi reînscriși la școală. "Legislația prevede că învățământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Astfel, când se dorește reîntoarcerea la sistemul tradițional, părinții își reînscriu copiii la școală, care este obligată să îi primească. De obicei, fără a se da diferențe, ci copilul este testat pe parcursul primului semestru, pentru a se stabili care este nivelul său", a mai arătat Adriana Brăescu. Sunt și cazuri când părinții au dorit să "scape" de examenul de capacitate și au retras copilul din școală în clasa a VI-a, doar pentru a-l reînscrie direct în liceu.

Pentru cei care nu doresc să se reîntoarcă în sistem, homeschooling-ul oferă posibilitatea promovării unor teste care sunt similare Bacalaureatului și recunoscute, ulterior, atât în străinătate cât și peste hotare. E drept, pot să fie și până la 14 – 16 testări, iar dacă este vorba despre o școală care nu are programa românească, acestea vor fi într-o limbă de circulație internațională.

Homeschooling-ul înseamnă mai puțină socializare?

Cât privește prețurile pentru acest sistem, acestea diferă de la o "școală-umbrelă" la alta și sunt până în 1000 de dolari.

Unul din argumentele folosite frecvent de părinți ca fiind în defavoarea homeschooling-ului este că, astfel, i-ar priva pe copii de interacțiunea cu cei de vârsta lor. "Este o idee falsă. Copilul meu este înscris la activități extrașcolare, face fotbal, merge și la un club de IT, face ceea ce îl pasionează. Are parte de socializarea de care are nevoie, are un grup de prieteni. În schimb, am scăpat de bullying-ul care îi distrugea sufletul și de acea competiție pentru favorurile vreunui profesor", ne-a mărturisit o mămică care a ales ca băiatul ei să învețe acasă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6813 secunde