Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului și iubirea vrăjmașilor

Pe 1 octombrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Acoperământul Maicii Domnului. Astfel, sâmbătă, 29 septembrie, de la ora 6, Înalt Prea Sfinția Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului" din localitatea Călugăreni, județul Constanța, care-și va serba hramul. Iar, duminică, 30 septembrie, ierarhul tomitan va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Constanța, de la ora 8.45. În cadrul slujbei, va fi citită pericopa evanghelică a iubirii vrăjmașilor.

Luni, 1 octombrie, în ziua sărbătorii, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului" din localitatea Dorna Arini, județul Suceava, așezământ monahal care își serbează hramul.

Acoperământul Maicii Domnului - sărbătoarea amintește o minune întâmplată pe timpul împăratului Leon al VI-lea "Filozoful" (886 - 912) în biserica închinată Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, care adăpostea mai multe relicve ale Maicii Domnului - cămașa, acoperământul și parte a brâului, aduse din Țara Sfântă în secolul al V-lea.

Conform tradiției creștine, în acea vreme, Constantinopolul era amenințat de primejdia unei invazii. Sfânta Fecioară a fost văzută de către Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, de ucenicul său, Sf. Epifanie, și de mai mulți credincioși, în timpul unei slujbe. Maica Domnului a înaintat până în mijlocul bisericii, a îngenuncheat, cu chipul brăzdat de lacrimi, și a rămas vreme îndelungată în rugăciune. Apoi și-a ridicat acoperământul (vălul) și l-a întins peste popor, ca pentru a-l ocroti. După arătarea Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost cruțat de suferință și de vărsarea de sânge.

În tradiția greacă, această sărbătoare este ținută îndeosebi de călugării din Sfântul Munte Athos. Începând din 1952, sărbătorirea ei se face în Grecia pe 28 octombrie, ca o sărbătoare națională în care se aniversează respingerea atacului italian din 1940 asupra Greciei.

Prin secolul al XII-lea, sărbătoarea a fost introdusă în Rusia, unde a căpătat o mare popularitate, iar de la aceștia a trecut și la români, prăznuindu-se mai mult în mănăstiri. În ultima vreme, sărbătoarea a început să fie din ce în ce mai cunoscută și mai populară și la români, numeroase biserici și mănăstiri din țară și din diaspora românească purtând acest hram.