Să nu uităm tradiția! Costume de mare valoare, la Muzeul de Artă Populară

233

Articole de la același autor

Ne mândrim că suntem români şi ne mândrim cu frumoasele noastre costume populare, care, de fapt, reprezintă cartea de identitate a poporului român. Deşi este de o impresionantă unitate în ceea ce priveşte elementele sale fundamentale (materia primă din care este realizat, croiul, dispunerea ornamentelor şi cromatica), portul românesc tradiţional cunoaşte diferenţieri zonale care îi sporesc farmecul.

În Dobrogea, costumul popular tradiţional se individualizează prin cămaşa cu platcă, realizată din pânză învărgată pe margini, pe verticală (fie pe întreaga suprafaţă, fie doar la capete) cu bumbac alb, mai gros sau cu bumbac roşu ori negru.

„Acest sistem de învărgare la care se adaugă şi modul de încheiere al foilor de pânză cu bumbac roşu sau negru constituie primul sistem ornamental specific al cămăşii din sudul Dobrogei. Catrinţele «alese», numite zonal «pistelci» sau «pestelci», dau specificitate portului tradiţional de femeie din Dobrogea prin cele două chenare verticale care încadrează câmpul central. Din punct de vedere tipologic, portul de femeie se încadrează în categoria costumului cu două catrinţe şi cu catrinţă şi androc (fustă de lână), iar în expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanţa sunt prezentate ambele variante”, a declarat pentru „Cuget Liber”, directorul instituţiei de cultură, Maria Magiru.

De exemplu, costumul de femeie din Ostrov (judeţul Constanţa), aflat în expoziţie, iese în evidenţă prin cămaşa de sărbătoare „de-a-ntregul”, cu platcă ce are ca motiv central trandafirul, încadrat de motive fitomorfe, brodate cu roşu şi negru.

La costumul de bărbat din Oltina (judeţul Constanţa), cămaşa din pânză de bumbac învărgată cu bumbac mai gros, încreţită imediat sub platcă, atât în faţă cât şi în spate, este ornamentată pe piept, pe guler şi la baza mânecii cu broderii cu motive geometrice. Pantalonii sunt realizaţi din lână. Peste cămaşă este încins un brâu lung din lână roşie, îndoit pe lungime. Capetele brâului, terminate cu franjuri, sunt decorate cu vărgi şi motive geometrice mărunte. Apoi, la costumul de femeie din Oltina, prezentat în expoziţie, cămaşa cu platcă, realizată din pânză de bumbac alb şi crem, învărgată la margini, cu bumbac mai gros, are decorul mai discret. În schimb, costumul de femeie din Dunăreni (judeţul Constanţa) este alcătuit din cămaşă, androc, pistelcă şi basma neagră, cu ciucuri. Acesta este un costum de femeie bătrână, după cum reiese din cromatica sobră a pieselor. Cămaşa este realizată din pânză de bumbac învărgată cu bumbac mai gros la margini, iar motivele decorative, dispuse pe platcă, în partea superioară a mânecilor şi la baza acestora, sunt realizate cu negru, a adăugat Maria Magiru. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2918 secunde