S-a mai stins un magistru al educației constănțene. In Memoriam prof. Vasile Coman

Vineri, 08 Octombrie 2021, 00:00
2275
„Pentru cadrele didactice care pun mai presus de orice salariul, înseamnă că nu mai contează valoarea lor și înseamnă că se vând. Să fim serioși, până la urmă nu suntem muritori de foame. E adevărat, nu putem trece peste o realitate. Coman este un poet prin atitudine, dar cu picioarele pe pământ, nu plutește în nori. Eu nu fug de realitate, ci încerc s-o înving! Repet, eu am gândit să fiu un Domnul Trandafir, căci el ne iubea pe toți la fel și fiecare învățam după puterile noastre. Vă rog să transmiteți colegilor mei din județ că accept orice invitație pentru a ne întâlni și a pune la cale lucruri frumoase”.

Cu acest mesaj se încheia, în urmă cu opt ani, interviul („Nu am vrut să fiu doar un purtător de catalog!" – 8 decembrie 2013) pe care îl realizam cu regretatul profesor Vasile Coman, un dascăl de mare valoare al catedrei de Limba și literatura română care a părăsit această lume miercuri, 6 octombrie 2021, la vârsta de 74 de ani. Dincolo de catedră, însă, am avut șansa de a cunoște un sensibil și extraordinar interlocutor, prețuit de foarte multe generații.

Atunci, în 2013, se împlineau 43 de ani de când slujea învățământul constănțean. Debutase în cariera didactică în satul Canlia, în anul 1970, unde, după repartiţia guvernamentală, a ajuns profesor, dar şi director al şcolii unde a fost elev.

Vasile Coman s-a născut pe 26 noiembrie 1946, în Timişoara. În anul 1970, a absolvit Institutul Pedagogic Constanţa, secţia filologie – limba şi literatura română, astăzi având denumirea de Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Litere. În perioada 1970-1990, a fost profesor titular la Canlia, comuna Lipniţa din județul Constanţa. Între anii 1990-2011, a predat la şcoala Nr. 1 „George Enescu” din Năvodari, iar din 2011 a fost profesor la Liceul Teoretic Educaţional Center „Cambridge School of Constanta”. În anul 2008, Guvernul României şi Ministerul Educaţiei Naţionale i-au înmânat Diploma de Excelenţă pentru palmaresul realizat în domeniul educaţiei şi poziţia de excelenţă deţinută în galeria de olimpici ai şcolii româneşti.

De-a lungul carierei sale didactice a obţinut 13 premii naţionale la concursuri şi olimpiade şcolare, iar marele premiu l-a câştigat, în anul 2013, la Concursul internaţional de poezie „Europoesie et Terpsichore” la care au participat reprezentanţi din 10 ţări. Motto-ul său era „Fiecare dintre noi, dascălii, este un «Domnu` Trandafir» şi trebuie să avem grijă de ceea ce lăsăm în urmă”.

Cum a luat naştere Festivalul de Teatru „Spiritul lui Caragiale“

De numele profesorului Vasile Coman se leagă și înființarea Festivalului de Teatru „Spiritul lui Caragiale”, împreună cu un alt mare profesor de limba și literatura română, dar mai ales om de cultură, regretatul profesor Valentin Sgarcea (3 ianuarie 1951 – 6 mai 2019). Despre acest festival prof. Coman povestea într-un alt interviu, oferit tot în 2013, pentru site-ul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, la inițiativa inspectorului general de atunci, Răducu Popescu.

„Prin anul 1997, am făcut nişte cursuri de regie în teatru şi, de ce nu, actorie pentru că mi-a plăcut. Festivalul de teatru l-am iniţiat nu cu această titulatură, ci ca un moment sărbătoresc, o serbare şcolară în care noi, profesorii de limba şi literatura română să aducem acele colective de elevi care intră în spiritul personajului unei schiţe, a unei piese de teatru. În urma unei inspecţii la clasa a VI-a, domnul inspector Cileagă m-a felicitat, i-a felicitat şi pe copii pentru că lecţia de literatură – caracterizarea personajului principal din schiţa «D-l Goe» s-a desfăşurat foarte bine, dar «n-au râs copiii». Trei ani am reflectat asupra acestei afirmaţii şi am avut revelaţia că oricare creaţie literară, fie schiţă, fie piesă de teatru semnată de marele Caragiale trebuie să aducă zâmbetul, buna dispoziţie pe faţa şi în sufletul cititorului-spectatorului. Aşa s-a născut Festivalul de Teatru «Spiritul lui Caragiale»”.

Întrebat care este secretul impresionantului său palmares, prof. Vasile Coman răspundea cu modestie: „Secretul succesului îl cunoaştem cu toţii, dorinţa şi perseverenţa în muncă. Am dorit să fiu într-o permanentă competiţie cu mine însumi – mâine să fiu mai bun decât astăzi. Am creat un stil în a preda, în a consolida şi în a performa la etape superioare. Dacă în anul 1998, obţineam două menţiuni la etapa judeţeană pentru mine şi pentru şcoala în care activam, era ceva deosebit. În anul 2000, am primit două premii naţionale, la Olimpiada de Limba şi literatura Română şi la «Tinere Condeie». Peste doi ani, am format o viitoare luptătoare călăuzită de spiritul învingătorului – Mădălina Grasu, cu care din clasa a V-a şi până în clasa a VIII-a inclusiv, am fost la finala Olimpiadei şcolare de limba şi literatura română obţinând premiul al III-lea, premiul I, medalia de aur, premiul „Vasile Pogor” acordat de Societatea «Junimea» şi «Dacia Literară» Iaşi. Apoi, am obţinut două premii II şi o menţiune pentru ca în acest an, în 2013 să obţin cu eleva, Smaranda Maria Bîrcă, Marele premiu la Concursul internaţional de creaţie poetică la care au participat 10 ţări francofone”.



Dumnezeu să-l odihnească! Rămas bun, domnule profesor Vasile Coman!



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1627 secunde