Prof. dr. habil. Marina Cap-Bun: „Eminescu nu trebuie impus, ci trebuie redescoperit prin lectură”

1379
1
Prof. dr. habil. Marina Cap-Bun: „Eminescu nu trebuie impus, ci trebuie redescoperit prin lectură” - sus-1642183385.jpg
În urmă cu 12 ani, pe 15 ianuarie 2010, a fost marcată pentru prima dată Ziua Culturii Naționale, dată la care se sărbătorește ziua nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Instituită cu scopul de a celebra un mare creator, data de 15 ianuarie a fiecărui an se dorește și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național.

I-am adresat prof. univ. dr. habil. Marina Cap-Bun, cadru universitar la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța, recunoscut eminescolog, provocarea de a ne vorbi despre valoarea culturală a poetului național în actualul context pandemic, când în mediul virtual Mihai Eminescu circulă drept… „memo” (notificare).

Dânsa va susține sâmbătă, 15 ianuarie 2022, începând cu ora 11.00, conferința online „Mihai Eminescu – mereu în actualitate”, la propunerea Primăriei Constanța.



- Sunteți de acord că poetul național a devenit doar obiectul/subiectul unui festivism formal, o dată sau de două ori pe an fiind readus excesiv în atenția colectivă?


- Din păcate, mass-media asta face. Dar cred că Eminescu se citeşte încă cu plăcere, în ciuda unor repetate tentative de a-i demonstra ieşirea din actualitate. Puţinii cititori de poezie citesc şi Eminescu. Restul sunt cei care au decis că pot trăi şi fără poezie.

- „Fiind foarte român, Eminescu e universal", spunea poetul Tudor Arghezi. Una dintre prelegerile susținute de dvs. la universități internaționale, precum cele din Pisa și Ankara, s-a intitulat „Mihai Eminescu – ultimul mare romantic al Europei”. Ce ar trebui să se știe despre anvergura europeană a lui Eminescu?

- De câte ori am avut ocazia să pun în valoare contribuţia lui Eminescu la curentul romantic european am constatat că el, deşi puţin cunoscut mondial, reuşeşte să suscite interesul. Mai ales pentru că, fiind istoriceşte ultimul mare poet romantic al continentului, are prilejul de a face o radiografie lucidă a momentului, conştientizând faptul că sevele curentului s-au epuizat. Căutarea efervescentă a noilor căi pe care trebuie să meargă lirismul, evidentă, de pildă, în ciclul Scrisorilor, dă creaţiei sale de maturitate o nouă formă de specificitate, dincolo de universalitatea de tipul celei invocate de Arghezi.

- Cum ar putea fi impus în cultura românească, de așa manieră încât să devină la fel de cunoscut pentru generația milenială precum pseudo-celebritățile zilelor noastre?

- Eminescu nu trebuie impus, ci trebuie redescoperit prin lectură. Oricum, şcoala, la toate nivelurile ei, are un rol important în cultivarea gustului pentru Eminescu. Desigur că şi familia poate sădi de timpuriu în sufletul copiilor nevoia de frumos.

- În articolele sale, Eminescu a susținut „Tocmai acesta e defectul școalelor din România, că atât cele primare, cât și cele secundare îngreunează memoria și judecata copiilor cu o mulțime de cunoștințe nefolositoare - nicio programă de studii nu-i așa de încărcată ca cea din România - lăsând caracterul și sentimentele paragină". Ce părere aveți? S-a schimbat sistemul de educație după aproape 160 de ani?

- Din păcate, curricula noastră şcolară e la fel de încărcată şi prea puţin orientată spre formarea personalităţii şi a caracterului, dar şi spre lucrurile practice. Eminescu înţelegea exact importanţa strategică a şcolii pentru dezvoltarea unei ţări. Publicistica sa abundă în studii de caz. Decidenţii ar trebui să o citească şi să se inspire din aceste idei.



Comentează știrea

Profesor univ.
Duminica, 16 ianuarie
Despre cultura

Romanii nu au curiozități culturale, din fire. Ca sa îl descoperi pe Eminescu, scoala trebuie sa îl impună si sa il explice, sa îl apropie înțelesului tuturor nivelurilor de educație și de vârstă.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.1914 secunde