Patriarhul Daniel, mesaj pentru români de Rusalii

Prin lucrarea Duhului Sfânt, avem o sfințire a oamenilor, dar și o sfințire a naturii, le-a spus patriarhul Bisericii Ortodoxa Române, Daniel, celor prezenți la Sfânta Liturghie din ziua Cincizecimii, oficiată în Catedrala Patriarhală.

El a amintit că frunzele de tei sau de nuc care se aduc în biserică în această zi "simbolizează limbile acelea ca de foc, înseamnă ceva viu care se transmite prin predica Sfinților Apostoli la toate limbile, la toate neamurile, la toate popoarele".

"Și deci avem o sfințire a oamenilor, dar și o sfințire a naturii, pentru că prin Duhul Sfânt tot sufletul-nviază și-ntru curăție se-nalță, dar tot prin Duhul Sfânt și natura întreagă are viață. Dacă Duhul Sfânt, cum spune Psalmistul, se dăruiește pe pământ, atunci se-nnoiește fața pământului, iar când Dumnezeu retrage duhul său, toate făpturile mor și în țărână se prefac. Deci noi, prin aceste ramuri de tei sau de nuc arătăm că suntem chemați să trăim în creația lui Dumnezeu, în lumea creată de El, să-i mulțumim Lui și să avem grijă să sfințim locul în care trăim și muncim. Omul sfințește locul, dacă mai întâi se sfințește pe sine, în relația de iubire față de Dumnezeu și față de semeni", a spus patriarhul în predica la slujba oficiată împreună cu episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul și cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.

Patriarhul a evidențiat că "Duhul Sfânt este foc curățitor, dar și foc luminător și încălzitor", iar "apa este binefăcătoare, de asemenea este curățitoare și dătătoare de viață".

"Duhul Sfânt este foc curățitor, dar și foc luminător și încălzitor al inimii și dătător de iubire smerită și milostivă, nu iubire arogantă și posesivă. De aceea, Sfinți Părinți au spus că focul Duhului Sfânt se întâlnește cu apa lacrimilor, atunci când omul se pocăiește pentru păcatele sale și își înnoiește viața sa. Apa, spun Sfinții părinți, care au tâlcuit Evanghelia după Ioan este binefăcătoare, de asemenea este curățitoare și dătătoare de viață. Sfântul Chiril al Ierusalimului spune o singură apă cade prin ploaie din cer, dar lucrează în diferite forme. Cade într-o singură formă, dar s-arată lucrând diferit, în fiecare plantă, în fiecare floare, în fiecare făptură vie aceeași apă dă viață. Deci Duhul Sfânt este unul ca esență și ca formă, dar se arată în mulțimea darurilor pe care le dăruiește", a explicat patriarhul.

El a reamintit că sărbătorirea Pogorârii Duhului Sfânt, sau Cincizecimea, sau Rusaliile marchează constituirea Bisericii. "De aceea, sărbătoarea aceasta este o sărbătoare care ne aduce pace, bucurie, și ne aduce arvuna vieții cerești, ne înfiază în Hristos și ne dăruiește arvuna și bucuria Învierii", a spus patriarhul.

După participarea la săvârșirea Sfintei Liturghii, urmată de Vecernia, cu rânduiala plecării genunchilor, credincioșii prezenți în Dealul Mitropoliei au primit de la baldachinul unde de obicei se așează moaștele sfinților frunze sfințite de tei culese sâmbătă seară din Grădina Maicii Domnului din parcul Patriarhiei, anafură și o iconiță cu icoana Pogorârii Duhului Sfânt.

"Sunt tei din grădina noastră. Și, după cum avem apă din grădina noastră pentru Bobotează de la izvorul de cristal al Maicii Domnului, tot așa avem și frunze de tei din grădina noastră. Deci nu luăm de la alții, ci, cu binecuvântare, aseară au fost culese acestea pentru dumneavoastră. Vă dorim ani mulți, binecuvântați și mult ajutor de la Dumnezeu. Să trăiți!", a încheiat patriarhul.

Credincioșii ortodocși prăznuiesc, duminică, la 50 de zile după Înviere, Rusaliile, marcând ziua în care Duhul Sfânt a pogorât peste adunarea apostolilor, în chip de limbi de foc, iar aceștia au început să propovăduiască.

În această zi s-a întemeiat Biserica lui Hristos, când Duhul Sfânt a venit în lume și S-a pogorât peste Sfinții Apostoli, cei care L-au însoțit în timpul vieții Sale pământești pe Iisus Hristos. În acest fel Sfinții Apostoli au fost întăriți pentru a duce vestea ce bună, Sfânta Evanghelie, în toată lumea, pentru a se face auziți și crezuți de atâta lume puterea nu era de la ei ci de la Dumnezeu.

Duhul Sfânt S-a pogorât într-o zi de duminică, în chip de limbi de foc: "Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună la un loc. Și fără de veste s-a făcut în cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau. Și limbi ca de foc li s-au arătat, împărțite, și au șezut pe fiecare din ei. Și s-au umplut toți de Duh Sfânt și au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi". (Fapte, 2, 1 -4)

De sărbătoarea Rusaliilor în biserici se aduc ramuri de tei sau de nuc care se sfințesc și se împart credincioșilor, simbol al limbilor de foc coborâte peste Apostoli și putere a Duhului Sfânt.

Împreună cu Paștele, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creștină, fiind prăznuită încă de pe vremea apostolilor. Despre ea amintesc și Sfântul Irineu (202), Tertulian, Origen, Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) ș.a. Până către sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului. După aceasta, Înălțarea a fost mutată la 40 de zile de la Paște, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare.

Sursă: Agerpres