Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Andrei
Articole de la același autor
A pierdut la limită! Prof. Iris Sarchizian predă ştafeta funcţiei de manager de la Şcoala nr. 38. „Nu ne-am născut directori!”
06 Noiembrie 2021
Profesoară de biologie sancţionată cu ore neplătite, dar tot încăpăţânată! „Nu avem puterea să o dăm afară”
05 Noiembrie 2021
Învăţământul constănţean, zguduit de un nou scandal! Profesor reclamat pentru hărţuire
13 Noiembrie 2021
Decanul Facultăţii de Arte, Daniela Vitcu, acuzat de un fost student că nu l-a plătit pentru prestaţiile artistice
09 Noiembrie 2021
Directorul Teatrului „Căluţul de mare”, Aurel Palade: „Acest Covid depăşeşte orice scenariu de film”
30 Octombrie 2021
În data de 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl cinsteşte pe Sfântul Andrei, care este şi ocrotitorul României. Sărbătoarea Sfântului Andrei sau Sântandrei, cum mai este cunoscută în popor, se înscrie în ciclul de sărbători populare aflate la pragul dintre anotimpuri, susţin specialiştii Muzeului de Artă Populară din Constanţa. Deoarece marchează sfârşitul toamnei şi începutul iernii, această zi se mai numeşte şi „Andrei Cap de iarnă”. Pentru români, mai ales pentru cei din Dobrogea, această zi are o însemnătate aparte, Sfântul Apostol Andrei fiind cel care prin prezenţa sa a sfinţit pământul dintre Dunăre şi Mare, fiind considerat protectorul acestei provincii istorice.
De-a lungul timpului, la sate, sărbătoarea a conservat numeroase tradiţii şi obiceiuri populare, care s-au perpetuat în timp. Astfel, în această zi se fac pronosticuri meteorologice şi de aflare a rodului din anul ce va urma. Un obicei foarte cunoscut este cel al semănatului boabelor de grâu într-o strachină. Dacă până la Anul Nou grâul va fi verde şi bogat, persoana care l-a semănat va avea parte de un an îmbelşugat, de sănătate şi prosperitate. În trecut, noaptea ajunului sărbătorii se considera ca fiind foarte periculoasă, în care hotarele dintre lumi deveneau vulnerabile, iar strigoii şi sufletele rătăcite umblau prin lume ameninţând oamenii şi gospodăriile acestora. Aceste superstiţii au generat obiceiuri şi ritualuri de protecţie prin care oamenii ungeau cu usturoi toate căile de acces în casă (uşi, ferestre, horn, prag).
De-a lungul timpului, la sate, sărbătoarea a conservat numeroase tradiţii şi obiceiuri populare, care s-au perpetuat în timp. Astfel, în această zi se fac pronosticuri meteorologice şi de aflare a rodului din anul ce va urma. Un obicei foarte cunoscut este cel al semănatului boabelor de grâu într-o strachină. Dacă până la Anul Nou grâul va fi verde şi bogat, persoana care l-a semănat va avea parte de un an îmbelşugat, de sănătate şi prosperitate. În trecut, noaptea ajunului sărbătorii se considera ca fiind foarte periculoasă, în care hotarele dintre lumi deveneau vulnerabile, iar strigoii şi sufletele rătăcite umblau prin lume ameninţând oamenii şi gospodăriile acestora. Aceste superstiţii au generat obiceiuri şi ritualuri de protecţie prin care oamenii ungeau cu usturoi toate căile de acces în casă (uşi, ferestre, horn, prag).
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 13 Octombrie 2021
Marţi, 14 Septembrie 2021
Vineri, 06 August 2021
Marţi, 20 Iulie 2021
Sâmbătă, 19 Iunie 2021
Joi, 10 Iunie 2021
Joi, 29 Aprilie 2021
Duminică, 25 Aprilie 2021
Vineri, 23 Aprilie 2021
Duminică, 20 Iunie 2021