Mihai Răzvan Ungureanu, la Universitatea "Andrei Șaguna":

"Nu am ieșit încă din zodia ezitării juridice"

Joi, 07 Martie 2013, 18:40
262
În Sala Senatului Universității "Andrei Șaguna", a avut loc, ieri, prima dintre dezbaterile șaguniste ce vor avea loc la această instituție de învățământ superior privat și care și-a propus o temă foarte actuală, dar și îndrăzneață: "România pe drumul revizuirii Constituției. Repere istorice și realitate europeană". 

Deschiderea dezbaterii a aparținut prof. univ. dr. Aurel Papari, președintele Fundației "Andrei Șaguna", care a declarat cât se poate de tranșant: "Am convingerea că nu vom ajunge la o Constituție atât de clară încât să nu mai avem nevoie de Curtea Constituțională. N-o să ajungem să avem o Constituție precum cea a Statelor Unite, cu șapte articole și care în circa 5.000 de cuvinte a reglementat totul. Dacă am avea o Constituție simplă, ne-am putea permite o revizuire a instituțiilor statului".

În continuare, a luat cuvântul prof. univ. dr. Ioan Vida, care a insistat pe necesitatea remedierii dezechilibrului existent în momentul de față între cele două camere ale Parlamentului, dar și asupra abuzului de ordonanțe de urgență, motiv pentru care Curtea Constituțională este nevoită să le declare pe foarte multe neconstituționale.

Cel mai așteptat moment al dezbaterii de ieri a fost pledoaria fostului prim ministru prof. univ. dr. Mihai Răzvan Ungureanu, care a debutat cu un foarte mic memento istoric al celor 10 schimbări ale legii fundamentale a României, în 160 de ani de existență modernă ca stat unitar, până la Constituția aderării revizuită în anul 2003, prin referendum național: "Suntem o națiune care și-a căutat și își caută în continuare drumul cu multă ezitare între opțiunile constituționale. Și încearcă să ajungă cu destul de mult greu, după gestații politice lungi, la o formulă de lege fundamentală convenabilă și durabilă. Uităm că, pentru a ajunge la o formulă perfectabilă, dar durabilă de text constituțional, nu am ieșit încă din zodia ezitării juridice. Întrebarea firească cu care ar trebui să înceapă orice dezbatere despre Constituție este în ce măsură se ordonează viața publică, în funcție de textul Constituției? Care este semnificația unei Constituții democratice în dezvoltarea unui stat? Cât de mult ne afectează, în modul practic, felul în care ne adresăm schimbării, aderării, rescrierii, modificării legii fundamentale? Cât va conta pentru România ca acest proces să se desfășoare în termeni cuprinzători, conform unui set de valori democratic constituite și adaptate cerințelor de modernizare a statului în contextul accentuării integrării europene. Și cel mai important, vor demonstra decidenții politici buna intenție de a găsi suprapuneri între textul Constituției și maniera în care practica politică de astăzi modelează aranjamentul dedicat guvernării? Cred că un asemenea proiect al modificării Constituției, în orice formă, nu trebuie grăbit fără să existe o dezbatere publică reală și fără ca majoritatea românilor să înțeleagă schimbările pe care le-ar vota la un referendum. Modificarea, rescrierea, alterarea, completarea Constituției trebuie făcută în modul responsabil, efectele produse trebuie bine conștientizate și foarte bine calculate. Majoritatea parlamentară nu are drept etic de a decide asupra viitorului, destinului a milioane de români. Există două dimensiuni fundamentale ce trebuie considerate în analiza regimului constituțional actual: conturarea echilibrului dintre puteri și garantarea drepturilor individuale".

La prezidiul întâlnirii de ieri, s-au mai aflat rectorul Adrian Papari, dar și prof. univ. dr. Victor Babiuc, precum și organizatorul acestei prime întâlniri, decanul Facultății de drept, prof. univ. dr. Gabriel Naghi.

Dezbaterile șaguniste vor continua și ele vor aduce în atenția publicului, prin personalitățile invitate, teme decise prin raportarea la prioritățile naționale și internaționale și care au ca susținere academică, rezultatele cercetării științifice realizate de Centrul de Cercetare al Universității, în colaborare cu Academia Oamenilor de Știință și de Centrul de Studii și Anchete Socio-Umane "Andrei Șaguna".


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3652 secunde