Muzeul de Artă Populară are fisuri, iar balconul riscă să se prăbușească

Au trecut șase ani de când reprezentanții Muzeului de Artă Populară din Constanța fac adrese peste adrese către autoritățile locale și se speră că, la un moment dat, instituția de cultură va intra într-un amplu proces de reabilitare, care le va reda frumusețea și siguranța de odinioară. Toate aceste lucrări sunt cu atât mai importante cu cât muzeul este un monument de arhitectură din categoria A. 

Construcția cu subsol, parter, etaj și mansardă a fost realizată între anii 1894 - 1896, ca sediu al Primăriei orașului Constanța (Palat Comunal, cum se nume la acea vreme). Antreprenorul lucrărilor a fost numit Ștefan Pisculici, iar arhitect, Ion Socolescu. De formație neoclasică, Socolescu a făcut recurs pentru construcția Palatului Comunal, la elementele constructive și decorative ale edificiilor tradiționale de cult. Inaugurarea Palatului a avut loc la data de 20 noiembrie 1896. Primăria a funcționat în această clădire până în anul 1906, când a fost înstrăinată Direcției de Poștă și Telegraf. 

Clădirea, cu fundație realizată din beton de var hidraulic și zidărie din piatră cu mortar de var hidraulic, a intrat în circuitul muzeal după anii 1970. În acest context, în 1974, a fost executată scara principală din beton armat monolit, care face legătura între parter și etaj. Din același material este construită și scara secundară, care deservește toate nivelurile. Tot atunci a fost refăcut complet și planșeul peste parter, din zona centrală. 

Directorul muzeului, Maria Magiru spune că, deși a fost supusă constant reabilitărilor, clădirea muzeului necesită reparații capitale, deoarece timpul și intemperiile și-au pus serios amprenta peste acest edificiu, aspect confirmat și de specialiștii din cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. 

Fațadele sunt pătate și degradate

Astfel, fațadele care alternează cu brâie de cărămidă și tencuială sunt pătate și degradate pe anumite porțiuni. Intervenții sunt necesare și la porticul de la intrare, cu arcade descărcate pe colonete duble și stâlpi adosați unde, una dintre arcade prezintă o fisură pe partea dreaptă și numeroase crăpături. 

"Mai mult, balconul zidit și ornamentat cu casete, situat deasupra porticului, apasă asupra arcadei, existând riscul prăbușirii. Fisuri există și la balconul cu ușă-fereastră biforă, cu arcada continuată printr-un arc și terminată cu un medalion central. Având în vedere dispoziția, dimensiunile și traseul fisurilor enumerate, precum și unele deteriorări apărute la clădirile din zonă, s-a ajuns la concluzia că o parte din degradări au fost produse de fenomenul de tasare a terenului de fundare, alcătuit din loess sensibil la umezeală" ne-a declarat directorul. Omul de cultură a subliniat importanța acestor lucrări, în condițiile în care numărul vizitatorilor este de aproximativ 30.000- 40.000 pe an, iar în cadrul muzeului sunt organizate periodic evenimente culturale, expoziții, simpozioane, obținându-se, astfel, pașii importanți pentru aducerea muzeului în postura de loc de întâlnire și manifestare a valorilor culturale. "Stadiul fizic, locația și tipul infrastructurii culturale au impact nu numai asupra accesului, ci și asupra calității acesteia. De aceea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural bazate pe o abordare durabilă, este importantă, atât pentru stimularea interesului public privind tradiția culturală, precum și pentru dezvoltarea turismului cultural, reprezentând astfel o interacțiune între componentele culturale, etnice și ducând, implicit, la creșterea numărului de vizitatori", a completat aceasta.