Muzeele Histria, Adamclisi și Hârșova riscă să fie închise

1200
Muzeele Histria, Adamclisi și Hârșova riscă să fie închise - 4c784a41ebba8e9e2d19139ed0e86f14.jpg

Articole de la același autor

Angajații Muzeelor de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și cei ai Muzeului de Artă așteaptă răspuns la demersul prefectului Claudiu Palaz, care, la începutul lunii octombrie, a solicitat Tribunalului Constanța, Secția Comercială, Contencios-Administrativ și Fiscal, anularea Hotărârilor 241/2010 și 242/2010 adoptate
de Consiliul Județean Constanța. Prin cele două decizii
se aprobau organigrama, statul de funcții și rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2010, aplicarea lor putând reduce dramatic personalul celor două instituții.
O decizie va fi luată în luna ianuarie a anului viitor.

În cazul în care nu vor primi un răspuns pozitiv, muzeele din județ aflate în subordinea Muzeului de Istorie nu vor mai putea funcționa: "Reducerea personalului înseamnă, practic, închiderea muzeelor din teritoriu - Histria, Adamclisi și Hârșova. Paznicii care rămân nu vor fi suficienți. N-o să mai fie un muzeograf responsabil, n-o să mai fie un conservator. O să închidem tot ce e de închis și o să funcționăm la limita avariei", a declarat dr. Gabriel Custurea, directorul MINAC.
"Dacă hotărârile se vor pune în aplicare, ne vor înjumătăți. La Histria sunt cinci sau șase angajați, iar la Adam-clisi avem mai mulți oameni, pentru că trebuie păzite cetatea, muzeul și monumentul. Acolo sunt mai mulți paznici, dar ar fi culmea să rămânem fără ei. Dar în sfârșit, cine știe… Angajăm un paznic călare și îi dăm în grijă tot. Numai că o să ne coste și calul!", glumește directorul MINAC.
În pericol se află cele mai profitabile muzee din județ, respectiv cele din Adamclisi și Histria, care, la sfârșitul acestei veri, aveau încasări de aproximativ două miliarde lei vechi.
"Am avut mai mulți vizitatori anul acesta decât anul trecut. Ne așteptam ca, din cauza crizei, numărul lor să scadă, dar, spre surprinderea noastră, nu a fost așa", ne-a spus Mariana Petruț, conservator la Muzeul Adamclisi. Ea a precizat că peste 20.000 de oameni au vizitat anul acesta instituția, spre deosebire de 19.000, numărul turiștilor de anul trecut.
Complexul Adamclisi dispune de 11 angajați permanenți, dintre care cinci paznici. "Personalul nu e suficient pentru asigurarea pazei pe timp de noapte", susține Mariana Petruț.
Eventualele reduceri de personal ar putea fi fatale pentru Muzeul Adamclisi: "Dacă această hotărâre se va pune în aplicare, muzeul nu va mai putea funcționa. Ar rămâne trei paznici pe cele trei obiective și un conservator. Cine supraveghează, cine taie bilete, cine face prezentarea?", se întreabă Mariana Petruț.
"Sunt oameni care au peste 50 de ani și care nu pot ieși la pensie, care au familii de întreținut și rate la bănci. Stăm cu inima cât un purice și așteptăm să vedem ce se întâmplă", precizează conservatorul.

"Sunt dispus să lupt
fără mâini și fără picioare că să păstrez muzeul"
Și Muzeul Carsium din Hârșova este în pericol dacă se va da liber disponibilizărilor, instituția având șase angajați - un cercetător, trei paznici și doi supraveghetori. Muzeul este îngrijit de cercetătorul Nicolae Constantin, specialist în arheologie romană, cunoscut pentru devotamentul pe care îl are față de istoria orașului Hârșova.
"Ne vom vedea de treabă chiar dacă vom fi supuși unor restructurări masive. Când ai un obiectiv, trebuie să lupți chiar cu prețul vieții pentru apărarea lui. Sunt dispus să lupt fără mâini și fără picioare ca să păstrez muzeul", ne-a declarat Constantin.
În ceea ce privește numărul de vizitatori ai Muzeului Carsium, aces-ta a scăzut în 2010: "Însă, muzeul nostru are și altă misiune, nu ne bazăm activitatea doar pe vizitatori. Avem datoria de a valorifica cetatea și așezarea neolitică", precizează Nicolae Constantin.
Obiectele descoperite în cetatea Carsium și în așezarea neolitică de pe malul Dunării reprezintă expoziția de bază a muzeului. De asemenea, piese din patrimoniul Muzeului Carsium sunt itinerate în țară și în străinătate. "Obiectele sunt valorifi-cate științific prin publicații și diverse activități, prin care educăm oamenii și îi învățăm să conviețuiască alături de istorie", completează Nicolae Con-stantin. "Dacă ne distrugem istoria și identitatea n-are rost să mai trăim. Istoria îți arată pe unde să mergi în viață. România și-a găsit mai greu acest drum. Dar rămân încrezător că România va intra pe un făgaș normal. Ne rugăm la Dumnezeu să le dea înțelepciune celor care ne conduc", speră cercetătorul.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6941 secunde