"Misterul din dealul de cretă" devoalat pe internet

Ieri s-a lansat în spațiul virtual, dar nu numai, proiectul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) "Misterul din dealul de cretă, Bisericile Rupestre de la Basarabi - Murfatlar", finanțat de Administrația Fondului Național Român (AFCN). Bisericuțele din cretă din dealul de la Murfatlar sunt ascunse de ochiul publicului. Cum muzeul nu dispune de fonduri cu care să le poată restaura și conserva, fapt imperios necesar, procesul de degradare adâncindu-se pe zi ce trece, doctorului în istorie Delia Corneanu colaborator al MINAC i-a venit o idee - dacă publi-cul nu ajunge la ele, ar putea ele să ajungă la public, intrându-i chiar în casă. Pe internet. Printr-un film de prezentare în 3D și un site cu toate informațiile necesare.
În 1957, câțiva muncitori care săpau la cariera de calcar în dealul Tibișir au descoperit niște galerii săpate în rocă. Cercetările arheologice ce au durat din același an și până în 1962 au scos la iveală un ansamblu rupestru unic, "o excepție care poartă o încărcătură mistică ce nu se dorește pe de-a-ntregul descifra-tă" cum o caracterizează cercetătorii. Ansamblul, format din patru bisericuțe, chilii, galerii, locuințe și morminte săpate în cretă este datat din a doua jumătate a sec. X d.C.
Pe pereții încăperilor micuțe sunt în incizate figuri înfățișând siluete de animale ori umane și cruci, multe cruci, simple sau încadrate în cercuri, iar pe unul din pereți există și un citat din Evanghelia după Marcu: "Căci scris este: bate-voi păstorul și se vor risipi oile".
Scoase la suprafață din solul care le conserva de o mie de ani, asupra bisericuțelor au început să acționeze factorii de mediu degradându-le zi de zi. De aceea s-a luat măsura acoperirii lor, însă conservarea propriu-zisă nu s-a putut face până acum din motive financiare. "Am încercat cu mijloace reduse să facem public acest monument, că este foarte multă lume interesată de el. Se simte presiunea cererilor de a-l vedea și de a-l face cunoscut. Am zis atunci să facem măcar un circuit virtual dacă altfel nu se poate. Și altfel nu se poate" a apăsat directorul muzeului, Gabriel Custurea, "pentru că necesită costuri mari de restaurare și conservare, dar nici conservat nu ar putea fi vizitat" continuă directorul instituției, "pentru că procesul de degradare s-ar accentua în contextul existenței unui trafic în zonă". Directorul muzeului și-a manifestat speranța că bisericuțele vor trezi interesul unor entități private sau a Ministerului Culturii să investească în restaurarea și conservarea acestui monument.
Proiectul și-a propus să transpună în format digital cele patru bisericuțe de calcar și crearea unei galerii foto, realizarea unei animații 3D, machetarea Bisericilor de Cretă Basarabi, machetă ce va fi expusă la baza sitului într-o vitrină secu-rizată, și pagina web dedicată proiectului biserici-rupestre-basarabi.ro. Filmulețul, postat și pe you tube, te plimbă dintr-o cămăruță-ntr-alta explicând și arătând pereți, coloane, inscripții și altare, toate aspectele ce fac atât de interesant acest ansamblu.
Lansarea bisericuțelor pe internet a constituit și prilejul anunțării a încă două proiecte propuse de muzeu și finanțate de AFCN. "Porți către istoria Tomisului" este unul dintre ele și vizează punerea în film 3D și conceperea unor machete ale Porților Tomisului și Turnului Măcelarilor. Turnul, din care n-au rămas decât fundațiile, este lângă fosta bibliotecă județeană și este numit astfel, deoarece în acele timpuri străvechi membrii aceleași bresle puneau bani pentru construirea fortificațiilor cetății.
Al doilea motiv de bucurie al directorului muzeului este proiectul "Pe urmele istoriei". Și acesta urmărește să scoată la suprafață bazilicile Tomisului - vestigii romane și bizantine -, tot prin reconstituirea lor în imagini și filme 3D. Acestea, deoarece au construite clădiri moderne deasupra, nu vor putea fi văzute niciodată, sau, oricum, nu în vremea noastră.