Misterioasa cetate de la sud de Constanța. Arheologii știu de ea, dar nu o găsesc

Dacă străinii au fotografii aeriene cu toate cetățile dobrogene, noi, localnicii, nici măcar nu știm unde sunt localizate. La universități celebre din Marea Britanie, cetățile noastre, cercetate de arheologii constănțeni, sunt date spre studiu studenților. Așa se întâmplă și cu Hisarlâc, cetatea dobrogeană care a contrariat arheologii.

Cuvântul Hisarlîc sau Hasarlîc se traduce prin Cetate. Până în anii 1925-1927 numele așezării era Hisarlîc, apoi acesta s-a schimbat în Cetate. Așezarea este situată în apropierea frontierei cu Bulgaria, la sud de Adamclisi - Tropaeum Tra-iani. Marele arheolog Vasile Pârvan, împreună cu Radu Vulpe, au studiat zona. Harta lui Pârvan vorbește despre Civitas Ausdecensium, localizată în actualul sat Cetatea. În imediata vecinătate a acestui sat a fost descoperită o inscripție potrivit căreia, în anii 177-178, Anternius Antoninus (tribunul cohortis I Cilicum) delimita teritoriul aparținând Civitas Ausdecensium de cel al unei comunități indigene (de daci). Ausdecensii fuseseră mutați din munții Rodopi (Bulgaria) - în care se afla teritoriul lor originar - în sudul Dobrogei de astăzi.

Au descoperit o fortificație de secol X-XI

În anul 1971, la inițiativa directorului Muzeului de Istorie și Ar-heologie Constanța, Adrian Rădulescu, o echipă de arheologi formată din Radu Ocheșanu și Gheorghe Papuc, pornește spre Civitas Ausdecensium. Săpătura efectuată a fost tip Wheeler-ul (un sistem inovator de săpare) prin care se realizau carouri de 4/4 metri, cu martori de 1 metru. Deși plecaseră de acasă cu gândul la Civitas Ausdecensium, pe teren arheologii au avut mari surprize.

"La cișmeaua din zonă am descoperit un apeduct antic, care era refolosit de localnici. În apropierea cișmelei, la 50-60 metri de aceasta, au fost zărite niște ziduri romane de cărămidă și fragmente cera-mice. Zidurile aveau un aspect boltit, asemănător magaziilor de la Edificiul Roman cu Mozaic din Tomis, cu ziduri groase de

60-70 cm. Surprinzător este că plecaserăm să descoperim Civitas Ausdecensium și la fața locului ni s-a dezvăluit o fortificație de secol X-XI. O asemenea fortificație am mai întâlnit și în comuna Ion Corvin. Sunt convins că sunt legate de Valurile transdobrogene. E clar că sunt contemporane cu acestea din urmă. Civitas Ausdecensium nu era așezată la întâmplare, ci pe drumul median al Dobrogei romane, care continua pe Tropaeum Traiani și se termina la Noviodunum (Isaccea de azi). În Dobrogea antică existau trei drumuri principale: drumul Dunării, drumul Mării și drumul Median. Fortificația din epoca romană, localizată lângă Cișmea nu are nimic în comun cu fortificația de pe Dealul de Vest deoarece, între ele există o distanță de 4-5 secole" a declarat arheologul Gheorghe Papuc.

O așezare în toată regula

Localizarea Cetății nu a fost deslușită nici până în ziua de astăzi. Se pare că membrii așezării se bucurau de multe privilegii din partea stăpânirii romane. Nu era un simplu sat, ci o așezare în toată regula, de rangul unui oraș.

Locuitorii, traci sudici din tribul ausdecenilor (ausdecensi), au fost se pare mutați în zonă de romani de pe pământurile lor natale din Munții Rodopi. Civitas Ausdecensium  sau Hisarrlâc rămâne în continuare o mare provocare pentru arheologi, care mai au multe semne de întrebare legate de această cetate.