Ministrul Sorin Cîmpeanu va intra în istorie pentru impredictibilitate și măsuri heirupiste

4559
Ministrul Sorin Cîmpeanu va intra în istorie pentru impredictibilitate și măsuri heirupiste - fondsorincimpeanu-1637868038.jpg
Joi, Sorin Cîmpeanu a depus un nou jurământ ca ministru al Educației. Avizat pentru cel de-al treilea mandat, în cel de-al 20-lea guvern al României post-decembriste, Sorin Cîmpeanu face parte din puținele excepții de miniștri reconfirmați pe funcții, așa încât ne este permisă o trecere în revistă a promisiunilor făcute și neonorate.

Rămas în amintire cu supranumita „ordonanță a amnistierii plagiatorilor”, inițiată în urmă cu șapte ani (29 decembrie 2014), la 12 zile după învestirea sa ca ministru al Educației în Guvernul Victor Ponta IV, Sorin Cîmpeanu este legat de Constanța, prin distincția Doctor Honoris Causa acordată cu prilejul Zilelor Universității „Ovidius” din 2018.

Primul mandat a durat până în noiembrie 2015, când a fost desemnat, pentru 12 zile, premier interimar de președintele Klaus Iohannis.



Când vor apărea noile planuri-cadru pentru liceu


Pentru cel de-al doilea mandat a fost propus în decembrie 2020, iar în ianuarie 2021, în fața comisiilor reunite pentru învățământ promitea noi planuri cadru, noi manuale, profesionalizarea și depolitizarea funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar. Ba chiar a amenințat cu demisia dacă instituţia pe care o conduce nu va primi suficienţi bani de la stat pentru a fi făcute reformele necesare în acest domeniu.

După cum deja se știe, la începutul acestui an au fost lansate în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu și școala profesională, ce cuprindeau documentele care stabilesc ce materii ar fi trebuit să studieze elevii de clasele a IX-a începând de acest an școlar, precum și numărul de ore alocat acestor discipline, pe săptămână. Din cauza celor peste 10.000 de sesizări contorizate la finalul dezbaterii, am asistat la închiderea acestui capitol.

Care, iată, a fost redeschis acum două zile, cu prilejul unui nou mandat, în care Sorin Cîmpeanu promite că în septembrie 2023 vor apărea noile planuri-cadru pentru liceu.

„Este nevoie de o integrare a obiectivelor din România Educată, care sunt esența acestui program de guvernare, se lucrează în 150 de grupuri de lucru deja la aceste planuri-cadru, dar termenul este septembrie 2023, când vom avea și planuri-cadru adecvate obiectivelor din România Educată, când vom avea și discipline care vor corespunde acestor obiective, vom avea și profesori formați și vom avea și manuale. Până atunci nu sunt generații sacrificate pentru că diferențele sunt compensate prin planuri de tranziție, prin ghiduri metodologice pentru fiecare disciplină pe care ministerul le-a pus la dispoziție. Răspuns final: în septembrie 2023 vom avea planuri-cadru noi pentru liceu. De asemenea, pentru generația care va începe în septembrie 2023, vom avea în 2027, sunt convins, și acel Bacalaureat care să fie, în sfârșit, bazat pe competențe, primul Bacalaureat schimbat radical”, a declarat în fața comisiei care l-a audiat miercuri, 24 noiembrie.

Cât despre bugetul Educației, din nou a rostit „poezia”: „Voi pleda pentru alocare bugetară de cel puțin 4% din PIB în 2022”.

Depolitizarea învățământului, o himeră vânturată

În cel de-al doilea mandat a promis profesionalizarea și depolitizarea funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar.

În februarie 2021, declara: „trebuie organizate mai întâi concursuri pentru inspectorii școlari generali și adjuncți, în luna martie-aprilie maximum, pentru ca mai apoi să putem organiza concursuri și pentru directorii de școli, concursuri care să privilegieze competența în detrimentul politicului”.

Și în loc să organizeze concursuri pentru ocuparea funcțiilor de inspectori școlari și apoi pe cele de directori și directori adjuncți, a acționat tocmai invers.

Ca urmare, zilele acestea, când se desfășoară cea de-a doua probă, tot mai multe voci semnalează abuzurile referitoare la interviurile cu dedicație, o formă de sabotaj a candidaților care nu provin din școala unde candidează. Bașca președinția comisiilor susținută de inspectori școlari numiți politic. Ce-ar fi fost să organizeze concursurile în IȘJ-uri, acolo unde 70% dintre „generali” fie au fost candidați la funcția de consilieri județeni sau locali, fie chiar ocupă aceste scaune?

Zilele trecute, în cadrul audierilor de la comisiile reunite de învățământ, Cîmpeanu făcea o nouă promisiune: „Imediat după instalarea noului Guvern, primul lucru pe care îl voi face va fi promovarea către primul-ministru pentru constituirea acelui grup de lucru care să înceapă să lucreze - imediat înseamnă săptămâna viitoare - la pachetul legislativ”, precizând că este vorba de o nouă lege a educației.

Doar ce vorbise, în septembrie, despre un nou termen pentru elaborarea unui proiect legislativ - 10 decembrie, în loc de 1 octombrie cum fusese anunțat în trecut, urmând ca până pe 31 mai 2022 să fie elaborată legislația secundară, în paralel cu dezbaterea din Parlament asupra proiectului de lege pentru o nouă Lege a educației.

Cât despre implementarea proiectului „România Educată”, nici acest termen nu a fost respectat, fiind din nou amânat.

Și, după doi ani de pandemie, învățământul românesc s-a adâncit în prăpastia neputinței, vestitele promisiuni de digitalizare a educației făcute în debutul mandatului doi reducându-se la distribuirea unor tablete „de unică folosință” în unele cazuri, fără alte progrese în ceea ce privește o bibliotecă digitală sau o librărie virtuală pentru elevi și profesori.

În consecință, mai mult ca sigur vom asista, în continuare, la decizii luate de azi pe mâine, la presiunea elevilor sau a părinților, în contextul grav al acestei pandemii, în care era nevoie de o asumare fermă a unui ministru responsabil de viitorul acestei țări.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5262 secunde