Istorie mai puțin cunoscută. Comorile descoperite de arheologi la Cetatea Capidava

395
Istorie mai puțin cunoscută. Comorile descoperite de arheologi la Cetatea Capidava - tigla4-1540309148.jpg

Articole de la același autor

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) adăpostește, la ora actuală, un patrimoniu extrem de valoros, iar în fiecare an, acesta se îmbogățește tot mai mult, grație descoperirilor

pe care cercetătorii și arheologii le scot la lumina zilei.

Una dintre acestea este și cea de la Capidava, unde arheologii au descoperit o cantitate considerabilă de obiecte datând din secolele IV-VI p. Hr. Printre acestea, se află și o țiglă cu reprezentarea unui personaj uman încadrat de două scene zoomorfe.

Piesa, descoperită pe latura de vest a cetății, se alătură altor obiecte cu simboluri creștine găsite de-a lungul timpului la Capidava, lucru care întărește încă o dată importanța centrului ecleziastic aflat aici în perioada romano-bizantină, semnalat de altfel și în sursele literare antice (Notitiae Episcopatuum).

"Din punct de vedere stratigrafic, obiectul a fost descoperit în nivelul de distrugere prin incendiere, datat în a doua jumătate a secolului al VI-lea, surprins și în alte sectoare ale cetății. Țigla a fost găsită deasupra unui zid, într-un strat de dărâmătură format din blochete de chirpici ars, bârne carbonizate, cuie, scoabe, țigle, olane etc. Contextul arheologic indică utilizarea ei ca material de construcție folosită la acoperișul clădirii, al cărui caracter încă nu a fost foarte bine stabilit. Amplasarea în apropierea bazilici paleocreștine ar putea plasa clădirea în cadrul complexului monarhal aflat în acest sector al cetății", au explicat muzeografii.

Scena înfățișează un personaj masculin, plasat central, încadrat de două reprezentări zoomorfe. Deși lucrată naiv, imaginea este corect realizată din punct de vedere anatomic, fiind respectate atât proporțiile, cât și unele detalii ale veșmântului. Personajul este figurat purtând nimb, ce încadrează coafura reprezentată schematic prin intermediul a 11 bucle. Apoi, nasul, ochii și gura sunt stilizate prin linii și puncte. În zona gâtului, apare semnul crucii, o dovadă suplimentară cu privire la religia personajului. Brațele sunt orientate spre cer, iar palmele sunt figurate succint, cu doar trei degete, obținându-se astfel o nouă reprezentare a crucii.

★ ★ ★

În privința veșmântului, acesta este schematizat sub forma unui con desfășurat, decorul acestuia fiind realizat prin linii intersectate succesiv. Membrele inferioare sunt bine reprezentate cu detalii atent realizate în zona genunchilor. Acest aspect susține ipotetic faptul că personajul descinde din rândurile cavaleriștilor. Un alt argument pentru această variantă este reprezentarea zoomorfă, plasată în dreapta personajului ce înfățișează după toate probabilitățile un cal.

În stânga se află o a doua reprezentare, dar care nu a putut fi identificată cu precizie, din cauza stării de conservare a țiglei.

"În orice caz, reprezentarea este plină de simbolism, fiind printre cele mai vechi manifestări de acest gen din Dobrogea romană, stilul de realizare, precum și contextul arheologic plasând piesa în secolul al VI-lea. Țigla cu reprezentări figurate nu constituie o manifestare singulară pentru arta creștină de acest gen. Lucrată prin tehnici simple, neelaborate, de multe ori fiind opera unor artiști anonimi, ea este încărcată de simbolism, credință și semnificații", au completat specialiștii MINAC. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2841 secunde