Hrisovul de la 1793, în vitrinele Muzeului Marinei

182
Hrisovul de la 1793, în vitrinele Muzeului Marinei - hrisovul2-1604846895.jpg

Articole de la același autor

Preocupările domnitorilor şi dregătorilor români pentru dezvoltarea navigaţiei şi a construcţiilor de nave sunt ilustrate, la ora actuală, prin diverse reproduceri de documente de cancelarie, grafice etc, la Muzeul Marinei Române. Aceste preocupări, au subliniat specialiştii constănţeni, şi-au găsit o fericită rezolvare în anul 1793, când vel-spătarul Enăchiţă Văcărescu, care, din dorinţa de a vedea înflorind tradiţionala flotă şi a face să prospere comerţul Ţării Româneşti, a insistat către domnitorul Alexandru Moruzi să înfiinţeze „slujba” de corăbieri domneşti pentru a putea transporta cu uşurinţă, acolo unde se va cere, proviziile şi zaherelele pentru Înalta Poartă.

„În urma obţinerii Hatişerifului, a fost dat hrisovul pentru corăbiile Ţării Româneşti, care umblau pe Dunăre, document care pune bazele constituirii primei Flote Comerciale în această matcă a vieţii şi permanenţei românilor. Din bogata informaţie pe care acest document o pune la dispoziţie, aflăm că, la promulgarea Hatşerifului, flota număra atâtea vase câte judeţe avea Ţara Românească. Hrisovul încuraja şi iniţiativa particulară, stabilea personalul afectat fiecărei nave, preţurile pentru navlurile corăbiilor domneşti, obligaţiile vaselor particulare să facă în fiecare an câte un transport la Brăila în interesul statului. Un excelent facsimil manual reproduce Hrisovul. Frumuseţea miniaturilor care încadrează textul adaugă la valoarea conţinutului istoric un plus de valoare estetică, exponatul devenind, astfel, un veritabil punct de atracţie în circuitul expoziţional. Hrisovul de la 1793 a marcat un moment deosebit de important pentru istoria Marinei Române”, au precizat reprezentanţii muzeului. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4754 secunde