Ce au descoperit scoțienii prin satelit:

Frontierele pierdute ale Imperiului Roman care străbat Constanța

1411

Articole de la același autor

Câteva fotografii aeriene desecretizate din zona Valu lui Traian au făcut mare vâlvă în urmă cu câțiva ani în mediul universitar din Scoția.

Prestigioasa Universitate din Glasgow publica un articol științific cu numele "Fotografii spion declasificate duc la descoperirea unei frontiere pierdute a Imperiului Roman". Imaginile pe care le descopereau străinii erau de fapt cunoscute arheologilor noștri, care au făcut cercetări de teren amănunțite. Specialiștii români au refuzat să facă aprecieri pe marginea "descoperirilor" străinilor. Mai exact era vorba de "Valul mic de pământ" (cel mai timpuriu dintre cele trei valuri care traversează teritoriul Dobrogei, de la Dunăre la mare). Traian Cliante, arheolog al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, ne-a declarat că la sud de localitatea Valu lui Traian există trei situri, două dintre ele cunoscute parțial încă din secolul al XIX-lea. Astfel, avem "Valul mic de pământ", "Valul de piatră" și așezarea care s-a constituit la "Valul mic" și totodată în preajma unui castru (cunoscut în literatura de specialitate sub numele Castrul nr. 22). Potrivit arheologului Cliante, "Valul mic" de pământ este puțin diferit de "Valul de piatră". Specialiștii au căzut de acord că este cel mai timpuriu care traversează Dobrogea. Așa cum arată, el poate fi urmărit cu ușurință și în zilele noastre. Rezultatele săpăturilor făcute până în prezent au permis constatarea că în epoca medievală timpurie (secolele IX-XI) era deja dezafectat, iar peste el s-a constituit o așezare. "Valul mic de pământ" pleacă din zona Cochirleni și ajunge până în Constanța, în timp ce "Valul de piatră" pleacă de la Cernavodă și ajunge la Constanța. Primele cercetări de suprafață au fost făcute de militarul francez Hector de Bearn, în anul 1828, a declarat arheologul Traian Cliante. Încă din secolul XIX, călătorii străini s-au arătat interesați de valurile care leagă Dunărea de Marea Neagră.

"Cel de-al doilea monument săpat este «Valul de piatră», care este un complex militar mult mai minuțios realizat. La rândul său, acest val pornește pe un traseu bine ales între Dunăre și Marea Neagră. De data aceasta, valul propriu-zis este o construcție mai atent făcută cu un miez lucrat din blocuri de piatră, cu un șanț de val așezat către nord, la care se adaugă un număr mare de castre și castele. În timpul săpăturilor de salvare făcute în 2011 la Castrul 22 au început să fie adunate primele date științifice legate de evoluția zonei", a declarat arheologul Tra-ian Cliante.

Sute de morminte și așezări militare

Cea mai importantă zonă cercetată este o parte din așezarea constituită la sud de "Valul de piatră" și castrul 22, o așezare foarte întinsă, cu locuințe de suprafață, unele lucrate din pietre legate cu pământ și o serie de complexe și amenajări: cuptoare, vetre, mici resturi de ateliere de prelucrarea materialelor. La vest de zona locuită au fost cercetate peste 300 de morminte care după rit și ritual aparțin localnicilor creștini. Așa cum arată primele cercetări, această moștenire arheologică valoroasă alcătuită din așezare și necropolă, s-a dezvoltat la adăpostul unui alt complex, de data aceasta militar, respectiv "Valul de piatră" și castrul ridicat pe latura sudică a acestuia. Marele câștig al săpăturilor este cel științific, oferindu-ne date importante legate de o perioadă care încă ascunde mari secrete. Este și motivul pentru care echipele de arheologi ale muzeului fac demersuri pentru reluarea cercetărilor de data aceasta cu caracter sistematic. Datele obținute până în prezent par să îi convingă pe arheologi că se află în fața unei așezări cu caracter preurban. Cliante spune că nu este exclus ca și Complexul rupestru de la Basarabi să fi evoluat în strânsă legătură cu așezarea de la Valu lui Traian, cel puțin într-una dintre bazele sale. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.624 secunde