Expoziţie inedită la Muzeul de Artă. Arhitectul Radu Cornescu prezintă Constanţa antebelică

422
Constanţa ascunde zeci de bijuterii arhitecturale şi monumente istorice. Unele dăinuiesc de sute de ani, altele par că îşi dau ultima suflare. O parte dintre acestea şi poveştile lor le puteţi viziona în cadrul unei expoziţii inedite semnate de arhitectul Radu Cornescu şi găzduite de Muzeul de Artă din Constanţa.

Istoria bătrânei Constanţa stă scrisă în documente vechi, dar şi pe zidurile clădirilor sale, care au rezistat vremurilor. Sub titlul „Arhitecţi şi proiecte din Constanţa antebelică (1878 – 1916)”, arhitectul Radu Cornescu a strâns peste 60 de lucrări despre evoluţia oraşului şi imobilele marcante de-a lungul istoriei. „Am căutat să expun în cele 60 de panouri, limitându-mă la ce am crezut că este mai reprezentativ privitor la dezvoltarea Constanţei, inclusiv urbanism, prin hărţi pe care fie le-am achiziţionat, fie le-am găsit la Arhivele Statului”, povesteşte arhitectul Radu Cornescu.

Expoziţia este o plimbare virtuală pe străzile oraşului vechi, prin port şi pe malul Mării Negre. „Constanţa, în 1878, la instalarea administraţiei româneşti, semăna cu un sătuc mai mare. Câteva străzi întortocheate aveau pe margine nişte colibe din chirpici acoperite cu stuf. Doar câteva case, făcute de englezi pentru ofiţerii companiei de la calea ferată şi din port, dar şi pentru lucrătorii feroviari, erau din piatră, iar acoperişurile cu ţiglă. Mahalaua tătară şi cea ţigănească se aflau la marginea de nord a oraşului, în zona în care astăzi este Piaţa Unirii. Primii paşi ai Consiliului Local au fost făcuţi pentru realizarea unei trame stradale corespunzătoare prin îndreptarea străzilor existente şi crearea unora noi, precum şi un regulament provizoriu de construcţie”, relatează specialistul constănţean.

Potrivit acestuia, în 1880, a fost realizat bulevardul Elisaveta Doamna şi a fost începută construcţia Hotelului Carol I, proiectat de arhitectul Alexandru Orăscu. Tot atunci, pe bulevard apar construcţii noi, printre care şi cea a lui Mihail Kogălniceanu, iar lângă hotel se ridică primul cazino al Constanţei – Kursaalul.



Băile de mare, din 1887


Ulterior, din 1883, sunt ridicate mai multe clădiri importante, precum Biserica şi Şcoala Armenească, Şcoala Primară Mixtă, actualmente corpul vechi al Muzeului de Artă, şi Casa de piatră Alleon (care, în prezent, este scoasă la vânzare). În anul 1885 se ridică şi Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, iar, în anul 1889, se definitivează Palatul Sturza.

„Interesant este că primele construcţii pentru băile de mare s-au făcut lângă Hotelul Carol O. Erau realizate pe nişte platforme înfipte în mare şi se ajungea la ele printr-o pasarelă. Alte băi de mare s-au deschis la pala de sub Biserica Armeană, în 1887, Băile Moderne şi plaja, în 1895, ele continuându-se spre nord cu plajele Trei Papuci şi Tataia”, mai spune arhitectul Radu Cornescu.

Tot în intervalul respectiv, au fost ridicate Palatul Regal, Palatul Administrativ şi Palatul Justiţiei, actualmente tribunalul, dar şi mai multe case private ce pot fi admirate şi astăzi, fiind renovate cu succes.

Expoziţia este un proiect cultural, finanţat din Timbrul de Arhitectură al Ordinului Arhitecţilor din România pe anul 2021, şi o puteţi vizita, la Muzeul de Artă, până la finele lunii octombrie.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.504 secunde