Arheologii constănțeni

DESCOPERIRE SENZAȚIONALĂ în parcarea de la Carrefour

Joi, 11 Octombrie 2012, 23:15
3934
Cea mai nouă descoperire a arheologilor constănțeni este datorată tot lucrărilor de arheologie preventivă. Săpăturile de salvare din parcarea Decathlonului au scos la suprafață urme de locuire de acum circa 7.000 - 7.500 de ani. Ca epocă, urmele aparțin neoliticului, iar ca și civilizație, aparțin culturii Hamangia.

Urmele descoperite sunt 21 de complexe arheologice (gropi de diferite dimensiuni bogate în material ceramic) și o depunere funerară, după cum ne-a spus arheologul Octavian Mitroi, cel care s-a ocupat de această săpătură.

Indicii de locuire în zonă sunt din 2005, când un coleg de-al său, Cătălin Nopcea, a descoperit un alt mormânt într-o altă parcare. Toate acestea  indică o așezare în zonă. "Sunt indicii că între Carrefour și Palazu Mare se află o așezare neolitică tip Hamangia", ne-a explicat arheologul Octavian Mitroi. "La liziera din apropiere de Palazu Mare, se pare că e zona de locuire efectivă".

"Crâmpeie de viață"

Cultura Hamangia este recunoscută în general după ceramică, renumită fiind cea decorată cu linii punctate. "Aia care zici că e trasă la mașina de cusut", zâmbește arheologul arătându-ne-o prin geamurile vitrinei. "Dar aici avem o piesă și mai interesantă", zice uitându-se la un ciob mai mare. "E un fund de vas de dimensiuni mari care, înainte de ardere, când lutul era moale, a fost așezat pe o împletitură, pe o rogojină… că s-a imprimat în el".

Octavian Mitroi povestește toate acestea lângă vitrina în care a expus tot ce i s-a părut mai interesant din ce a găsit: patru topoare, fragmente de lame de silex, o râșniță și "frecătorul" (cum îi spun arheologii) cu care oamenii măcinau grâul, și ceramica, desigur. "Crâmpeie de viață se pot extrage din obiecte de-astea" spune el.

În spate este și un afiș cu fotografii de la săpături. Într-una se conturează foarte clar craniul celui găsit în parcare. "El este Tom", mi-l prezintă, "foarte vechiul meu prieten", zâmbește tânărul arheolog. După ce a dat la o parte pământul până la zona de interes, a început să sape acolo unde, prin culoare, pământul îi indica o intervenție umană. Așa au început a se contura gropile. Mai mici și mai mari, mai cilindrice, sau mai neregulate. "Este posibil ca cele mai mari să fi fost inițial folosite pentru extragerea lutului. Apoi au devenit un fel de gropi în care aruncau gunoiul. Gunoi care pentru noi e foarte interesant acum", zâmbește. Are o teorie despre gropi și morminte, prin analogie. La Durankulak, în Bulgaria, s-a descoperit o mare necropolă la marginea căreia s-au găsit astfel de gropi în care se aruncau, probabil, resturile de la "banchetele funerare" sau de la pomeni.



Aveau simțul frumosului


Când l-a găsit pe Tom, se gândea că e de fapt o altă groapă menajeră. De aceea, mare i-a fost surpriza. Pe lângă oseminte sau deasupra, nu s-a găsit mai nimic, dar când au început a săpa sub el, au găsit ofrande: oase de animale (ofrande de carne) și o bună parte dintr-o strachină. Nu s-au găsit bijuterii de exemplu, cum s-au găsit în alte morminte din epocă. Erau la mare căutare atunci bijuteriile făcute din-tr-o scoică ce trăia în Marea Neagră: Spondylus.

Din poză se vede că Tom are o dantură impecabilă, rarisim pentru acea vreme: toți dinții, frumos aliniați. "Probabil că a murit destul de tânăr, înainte să înceapă să i se strice dinții. Dar pe masa antropologului va spune mai multe: vârstă, ce stil de viață ducea…" 
"Erau oameni descurcăreți, inventivi, care-și puteau permite să se ocupe și de partea estetică - de exemplu, vasele ceramice ornate cu atâta migală… Aveau simțul frumosului și aveau timp. Nu par să fi fost copleșiți de greutăți", încheie tot cu zâmbetul pe buze Octavian Mitroi, neuitând să le mulțumească celor două colege care l-au ajutat și fără de care spune că n-ar fi terminat la timp: Valentina Voinea și Oana Grigoruță.



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1989 secunde