De ce întârzie „rapelul” învățământului preuniversitar și care sunt punctele slabe ale sistemului

Aflat la cea de-a noua vizită în teritoriu, cu prilejul lansării Campaniei Naționale de Informare „Vaccinare și testare pentru învățare!”, secretarul de stat din Ministerul Educației, prof. Sorin Ion, prezent la Universitatea „Ovidius” din Constanța, a atins, concomitent, punctele nevralgice ale sistemului de învățământ românesc în contextul pandemiei.

Scopul principal al acestei campanii, după cum avea să declare de la început, este întoarcerea la școală. „Ministerul a militat intens în ultima perioadă pentru revenirea elevilor în bănci cât mai repede, cât mai mulți, pentru că suntem cu toții de acord - părinți-elevi-profesori - că ne dorim același lucru – să revenim în bănci. Învățământul online este evident mai mult decât nimic, este o alternativă, o variantă la care ne putem gândi mai departe și în vremuri normale - să folosim ce a fost bun din el, dar nu este ceea ce știm cu toții că înseamnă învățământ. După părerea noastră, pierderile de programă, pierderile de materie sunt la un moment dat recuperabile, dar sunt anumite lucruri care foarte, foarte greu le putem recupera și asupra cărora am stat prea puțin să ne gândim, referitor la psihologia copilului, traumele pe care le lasă o perioadă de un an de zile în care unii dintre copii nu au ajuns deloc la școală”, a declarat prof. Sorin Ion.

Cadrele didactice – categoria profesională cea mai vaccinată



Cauzele care au condus la eșecul testării în școli

O a treia cauză o constituie acceptul părinților. „Nu neapărat generalizăm, pentru că la 3 milioane de copii, avem circa 6 milioane de părinți și nu putem trage o concluzie comună. Spre surprinderea noastră, aceste teste sunt respinse din start fără niciun fel de justificare”.