Marea scriitoare Ileana Vulpescu, la Colegiul "Mircea":

"Dacă profesorul nu poate lăsa corijenți, aia nu e școală!"

Duminică, 22 Mai 2016
183256
În week-end-ul pe care tocmai l-am încheiat, Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", care anul acesta aniversează 120 de ani de la înființare, a fost gazda unui eveniment de spirit care va rămâne în istoria acestei instituții, la inițiativa elevului de-a XII-a Ștefan Paraschiv.

S-au aflat la același prezidiu, în sala Coriolan, trei mari personalități ale timpurilor noastre, fie că sunt sau nu unii de acord: scriitoarea și traducătoarea Ileana Vulpescu, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitrașcu și prof. dr. Vasile Nicoară.

"Școala nu este un maidan în care vii dacă-ți place!"

După ce, într-o primă parte, le-a vorbit elevilor prezenți în sală despre vremea când era elevă și când uniforma era sfântă, Ileana Vulpescu a oferit apoi o lucidă imagine a ceea ce înseamnă educația în anul de grație 2016.

"Mie, personal, nu-mi place cum este tratat învățământul. Nu îmi place cum este tratat corpul didactic în zilele noastre. Pe vremea mea, era foarte mare lucru să fii profesor și regret disciplina de-atunci. Fără un program și o disciplină, nu se poate face nimic pe lumea asta. Este de regretat, în zilele noastre, că nu se fac planuri de perspectivă. Cineva care a găsit precedentul a creat un etaj, nu i se pare firesc să-l ridice pe al doilea, ci să-l dărâme pe primul. De aceea, copii, vă spun: învățați, pentru că ceea ce veți învăța nu se poate expropria și nici să ajungă la DNA. Respectați-vă dascălii, pentru că este o meserie foarte, foarte grea. Dacă aș fi cineva, eu aș propune ca la anumite facultăți care formează viitori profesioniști, să se dea un test psihologic. Dacă nu iubești oamenii și nu ai răbdare să-i înveți și pe cei care nu înțeleg de la început, nu ai șansa să fii un profesor bun. Poți să fii tobă de carte, dar important e cum reușești să transmiți celorlalți. Există persoane enciclopedice care nu sunt buni pedagogici.

Trebuie să se accepte o disciplină obligatorie într-o școală, pentru că școala nu este un maidan în care vii dacă-ți place, doar ca să mai pierzi și tu vremea. Școala este făcută să te învețe să trăiești și să-ți câștigi o pâine. Diferența între profesori poate fi foarte mare. Și profesorul trebuie să știe să-ți câștige încrederea și prețuirea. Cei mai buni profesori sunt cei mai aspri, nu sunt indulgenți deloc. Defectul pe care-l prezintă școala astăzi pornește de la ideea din vremea comunismului: să nu lași cori-enți și repetenți. Păi și atunci ce selecție face școala? Profesorul trebuie să fie un judecător drept. Nu pe simpatii sau antipatii se pun notele, ci pe cunoștințe. Or, dacă profesorul nu te poate lăsa nici corijent, nici repetent, aia nu mai este școală. Eu am niște principii demodate, dar sănătoase. Pentru că nu tot ceea ce e nou e și bun! Dacă tot veniți la școală, învățați, nu pierdeți timpul. Cu timpul acesta nu vă veți mai întâlni", sunt doar câteva din gândurile transmise de marea scriitoare.

"Am fost un profesor rebel!"

Între septembrie 1984 și iunie 1990, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitrașcu s-a aflat la catedra de istorie a acestui liceu și pe care a declarat-o una dintre marile sale experiențe pozitive din viață. "Experiența raporturilor dintre profesor și elev este una care îi implică pe cei doi factori. În primul rând - buna cuviință a elevului, a copilului care are părinți și care uneori în școală își găsește a doua categorie de părinți. Și a doua - iubirea profesorului pentru copii. Fără iubire nu există nimic pozitiv. Ieșeau elevii mei de la clasă și îi auzeam «Piedone e șucărit, azi ne-a zis tovarăși»… În acest liceu, în anii 1984, ’85, ’86… N-am iubit niciodată profesorul super-exigent! Copilul poate să aibă nenumăratele lui probleme și m-am întâlnit cu ele… Fără iubire din partea cadrelor didactice, dar și puțină milă din partea anumitor elevi nu pot exista raporturi omenești, pentru că de omenie ducem lipsă. Nu mă dau ca exemplu, pentru că am fost un profesor rebel. Dar fără iubire, fără înțelegere, fără autoexigență nu te poți numi profesor!", a conchis în tonul său baritonal universitarul.

Dascăli din licee tehnologice nereușite…

Nu întâmplător director al celei mai galonate instituții din județ, prof. Vasile Nicoară a ținut să mărturisească: "Sunt un optimist și cunosc și cum se poate redresa învățământul românesc. Soluția este aici, în sală, dar ea încă nu este pregătită. Învățământul românesc se va redresa atunci când o bună parte din elevii acestui liceu vor spune «eu vreau să mă fac profesor». Din păcate, cei care merg spre meseria de dascăl astăzi sunt de pe la licee tehnologice nereușite. Și atunci diferența culturală, diferența de pregătire este enormă".

v v v

În final, celebra scriitoare le-a adresat un ultim gând elevilor. "Vă urez să fiți mulțumiți de voi înșivă, să vă feriți de remușcări care sunt la fel de rele ca și boala. Să fiți de acord cu voi înșivă, să vă găsiți un loc în lume unde să fiți mulțumiți și în primul rând să fiți sănătoși, curajoși și să aspirați la ceva mai bun decât în ziua de astăzi". 

Pagina a fost generata in 0.1904 secunde