Credincioșii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

Joi, 21 mai, creștinii ortodocși și catolici îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Cei doi sfinți sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului, iar de numele împărătesei Elena, mama lui Con-stantin, se leagă descoperirea rămășițelor crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine religie permisă, alături de altele din imperiu. Ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creștine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creștinismului, îmbunătățește tratamentul în închisori, ușurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani și văduve, modifică legisla-ția privind căsătoria și pedepsește adul-terul. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creștine. Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care și soldații asistau la slujbă. Împăratul și familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat și la construirea altora mai mari și mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală, inaugurată la 11 mai 330, transformând orașul Bizantium în orașul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creștină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcașuri de cult printre care Biserica Sfințiilor Apostoli. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.