Costume populare de mare valoare la Muzeul de Artă Populară

Criteriul determinant pentru tipologizarea portului popular femeiesc îl constituie, în accepţia etnografilor, modul de acoperire a poalelor cămăşii, cele două piese de bază fiind catrinţa şi fota, ambele cunoscând subvariante zonale.

Potrivit directorului instituţiei de cultură, Maria Magiru, în funcţie de modalităţile de asociere a tipurilor şi subtipurilor menţionate se pot distinge costumul cu două catrinţe, cu cea mai largă răspândire teritorială (Transilvania, Oltenia, sudul Munteniei şi al Moldovei, Dobrogea), costumul cu catrinţă şi opreg (Banat), costumul cu catrinţă şi şorţ (sudul Transilvaniei- zonele Avrig şi Valea Târnavelor), costumul cu catrinţă şi fotă creată (Oltenia- zonele Dolj, Romanaţi), costumul cu catrinţă şi pesteman (Muntenia, zona Vlasca). Acestora li se adaugă costumul cu catrinţă (pestelcă), suprapusă androcului (Dobrogea). Alături de exponatele etnografice care particularizează topologic portul popular femeiesc, în muzeu sunt etalate şi planşe, fotografii şi texte care reflectă utilizarea unei variate terminologii zonale.