"Constănțenii habar n-au de Dobrogea în care trăiesc"

Din cele mai vechi timpuri, Dobrogea cu nesecatele comori arheologice continuă să surprindă prin trecutul atât de glorios și frământat al propriului ținut. Deși are destule vestigii arheologice care ar merita să fie vizitate, amintite, dar nu în ultimul rând, măcar cunoscute de locuitorii dobrogeni, sociologul constănțean Aurel Vincențiu povestește cu tristețe că la Constanța, cultura și teritoriul dobrogean abia mai sunt în atenția cuiva.

Pentru început, ceea ce atrage atenția sociologului constănțean este Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Potrivit lui Aurel Vincențiu, muzeul a scos la lumină un număr impresionant de descoperiri, printre care Edificiul Roman cu Mozaic, unelte de muncă și luptă, podoabe, monede, etc.
"Așa se explică și interesul arheologilor, istoricilor și altor personalități din cultură să organizeze un număr însemnat de comunicări științifice, dezbateri, simpozioane, publicarea în presă a unor articole, toate demonstrând locul și rolul Dobrogei ca străvechi teritoriu românesc.
În aceste condiții s-au pus bazele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Pe măsura importanței lui, i s-a stabilit ca sediu una dintre cele mai reprezentative clădiri, sediul primăriei municipiului Constanța. Inaugurarea a avut loc la 25 decembrie 1977 și s-a bucurat de prezența unor personalități din domeniul istoriei și arheologiei, oficialități locale, delegații din mai multe județe ale țării și un numeros public interesat de cultură", a declarat, pentru "Cuget Liber", Aurel Vincențiu.
Nostalgic, sociologul își amintește cum anul ce tocmai a trecut a semnat condica existenței a 36 de ani a muzeului. Problema pe care o vede acesta, de fapt, este influența negativă ce s-a lăsat asupra culturii constănțene, căci în vremuri îndelun-gate, oamenii arătau mai mult interes pentru aceasta, iar acum... aproape deloc.
"În condițiile în care astăzi criza economică are un cuvânt serios de spus despre activitățile noastre cotidiene, s-a ajuns ca o bună parte a populației să nu mai acorde interes culturii, valorilor arheologice, și istoriei. Muzeele, teatrele, au puțini vizitatori și spectatori. Sunt organizate prea puține activități pe teme de arheologie și istorie. Prea puține persoane mai citesc o carte, acordând azi atenție la te miri cine știe ce!", menționează Aurel Vincențiu.
Fiind un mare iubitor al culturii și al frumosului, acesta își amintește cu plăcere de spectacolele nocturne de lumini și umbre, organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie în colaborare cu Teatrul de Dramă în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, de simpozioanele în sala de istorie a muzeului, susținute de recitaluri muzicale, de grandoarea acțiunilor organizate la Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani, de spectacolele de teatru cu conținut istoric, de întâlnirile arheologilor cu elevii și studenții în sălile muzeului.

Să deschidem larg porțile culturii
Dobrogea în care trăim a prezentat un subiect de interes deosebit pentru Aurel Vincențiu. După lungi dezbateri și studii asupra comportamentului constănțenilor vizavi de activitățile culturale, acesta nu a putut ajunge decât la o concluzie: "Pornind de la experiența din trecut, consider cu tărie că nu este prea târziu ca instituțiile de cultură să revină cu noi activități, cu noi spectacole, cu mai multe seminarii. Mulți dintre constănțeni nici nu au văzut comorile arheologiei, și mai mulți dintre ei habar n-au despre trecutul Dobrogei în care trăiesc, asta din prisma golului pe care lipsa de informare l-a provocat. Emisiuni locale culturale, dezbateri, incursiuni în trecut pe mai multe fonduri atractive, invitații la instituțiile de cultură, toate ar putea umple acest gol", povestește Aurel Vincențiu.
Concluzia sociologului și publicistului constănțean este că trebuie să deschidem larg porțile culturii.
"Să nu uităm că trecutul, prezentul și viitorul Dobrogei este al strămoșilor noștri, al nostru, al viitoarelor generații, și să-i acordăm toată cinstirea, deci puneți mâna și învățați despre Dobrogea în care trăiți", încheie sociologul.