Comoara istorică pe care Constanța o ține departe de turiști

4325

Articole de la același autor

Anul acesta, Cetatea de la Hârșova a sărbătorit 110 ani de la înființarea sa. Instituția muzeală este inclusă în circuitul celor șase obiective turistice pe care le gestionează și administrează Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Con-stanța și de aceea ne-am dorit să aflăm de la dr. Constantin Nicolae, responsabilul științific al șantierului arheologic din Hârșova, ce interes stârnește vizitatorilor.

"Cum am putea să-i determinăm?"

Vizitarea cetății se face la libera inițiativă a turiștilor. Zidurile ei se văd pe malul Dunării de la 10-15 km, de la apropierea de localitatea Hârșova dinspre Constanța. Cetatea este semnalizată pe hărțile turistice ale Dobrogei. Teoretic, face parte din circuitul cetăților dunărene. Practic, agențiile de turism nu includ în programul lor vizitarea cetății. "Aici intrăm într-o discuție mai specială legată de starea monumentelor noastre istorice. Numai Histria și Adamclisi oferă condiții de vizitare, datorită planimetriei fortificațiilor respective. La Hârșova, de exemplu, accesul în interior se face greu pentru că terenul este denivelat serios și agențiile de turism se feresc de astfel de situații. Cetatea ar trebui introdusă într-un program de amenajare în acest scop. Consiliul Județean a realizat un studiu de fezabilitate în vederea protejării fortificației prin împrejmuire și a trecut în proprietatea publică situl în anul 2012. Abia acum se pot aplica programe în acest scop", ne lămurea același interlocutor.

Zece mii de turiști anual

Anual câteva mii de turiști, între cinci până la zece mii, urcă pe cetate.

Creșterea vizibilității cetății de aici se poate face printr-un program de valorificare turistică a zonei. Hârșova este și port fluvial. Opresc vara nave de croazieră, iar turiștii sunt preluați în autocare și duși în Deltă. Cetatea nu este vizitată, și nici muzeul pentru că nu sunt incluse în programele agențiilor de turism.

"Am făcut un experiment cu un ghid de pe o navă germană, în anul 2007. La bord erau circa 70 de turiști. Seara ghidul le-a prezentat câteva imagini din muzeu. A doua zi, 60 și-au exprimat interesul și au vizitat Muzeul Carsium. Impresia lor a fost atât de puternică, încât la întoarcerea pe navă i-a determinat și pe ceilalți să vină să vadă muzeul. Mi-a spus că dacă agențiile de turism includ obiectivele în programul lor, turiștii vor veni cu plăcere. Nu știm cum să determinăm agențiile de turism să facă asta. Personal, am contactat agenții de turism, inclusiv ANAT", ne mărturisea dr. Constantin Nicolae.

Hârșova are un potențial turistic aparte: în afara monumentelor istorice și muzeului, este rezervația naturală și peisagistică Canaralele din portul Hârșova, aria protejată Celea Mare - Valea lui Ene și, mai presus de toate, aici sunt izvoare de apă termală folosite empiric, de zeci de ani, în tratamentul balnear. La circa 10 km, dincolo de podul de la Vadu Oii începe rezervația Parcul natural Insula Mică a Brăilei. Destule argumente pentru ca agențiile de turism să fie mult mai interesate de acest punct turistic al Dobrogei.




Mic tratat de istorie

Cetatea de la Hârșova - Carsium, Carso, Carsum în izvoarele antichității; Hârșova în evul mediu, a fost construită de romani, într-o prima fază după modelul fortificațiilor sezoniere, pe un promontoriu stâncos pe malul Dunării. În anul 103 cetatea este clădită din piatră, așa cum rezultă din textul inscripției inaugurale reîntregit de Vasile Pârvan. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră, împreună cu întregul teritoriu al Dobrogei, în componența Țării Românești. Între secolele XV și până în prima parte a secolului al XIX-lea este cetate otomană. 


Dr. Constantin Nicolae ne-a povestit când au avut loc ultimele descoperiri. Vestigiile arheologice au atras atenția specialiștilor încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Însă suprapunerea așezării moderne a descurajat cercetarea sistematică a acesteia. Inițial au existat mai multe tentative de deschidere a unui șantier arheologic de durată. În anul 1939 Victor Brătulescu face primele săpături, apoi în 1943 Grigore Florescu, iar în 1963 Andrei Aricescu. În anul 1993, regretatul Adrian Rădulescu inițiază șantierul de la cetatea Carsium. Până astăzi acesta s-a derulat fără întrerupere și cu rezultate foarte bune. Rezultate spectaculoase au dat și descoperirile întâmplătoare, realizate ca urmare a unor investiții. Exemplu, descoperirea unor morminte cu inventar de excepție pe amplasamentul Întreprinderii de Sârma și Cabluri, în anul 1987, poarta de nord a fortificației romano-bizantine în anul 2009, bastionul de nord-est și poarta de intrare de pe incinta de nord ale fortificației medievale, în anul 2013. Cea mai mare parte a elementelor de arhitectură antică sunt plasate sub orașul actual. Resturi de ziduri din fortificațiile medievale se mai văd la zi pe Malul Dunării. Tot aici este vizibilă instalația portuară, refăcută din antichitate până în evul mediu, pe același amplasament. Obiectivul reprezintă, prin starea de conservare, specific și stratigrafie, un unicat pe linia Dunării.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Joi, 20 Noiembrie 2014
Stire din Economie : Vreți o vacanță la preț redus?
Sâmbătă, 15 Noiembrie 2014
Stire din Social : De Revelion, românii vor vacanțe scumpe!
Pagina a fost generata in 0.5789 secunde