Colecție din Jurasic, atracția turistică a Muzeului din Hârșova

După ani și ani de zile, Muzeul din Hârșova, cu o istorie fabuloasă, inaugurat și redeschis de fiecare dată de regii României Carol I, Ferdinand și Mihai I, se pregătește "să se întoarcă acasă", adică să revină în localul vechii școli unde a avut sediul inițial. Cum s-a întâmplat acest lucru? 

Potrivit directorului instituției de cultură, arh. Constantin Nicolae, 

printr-un proiect cu fonduri europene, clădirea urmează să fie restaurată, iar în planul de reorganizare al expoziției de bază este inclusă și prezentarea istoriei pământului, mai precis a vieții pe pământ. 

Tocmai de aceea, de curând, la sediul actual al muzeului a fost adusă o colecție paleontologică de mare însemnătate, care va ilustra, printr-o mare diversitate de piese, evoluția florei și faunei de pe Pământ, din ultimele sute de milioane de ani. Concret, din Era Carboniferă, de acum 350 de milioane de ani și până aproape de zilele noastre, în urmă cu circa 45.000 de ani. 

Vă întrebați unde s-a aflat până acum această comoară, cine a adunat-o  și cum a ajuns ea tocmai la Hârșova? Ce conține, mai exact, colecția? Iată câteva întrebări pe care orice curios și le pune si așteaptă cu sufletul la gură răspunsurile. Despre toate acestea, ne povestește Constantin Nicolae, responsabilul muzeului de la Hârșova. 

"Cu mai mulți ani în urmă, la așezarea neolitică de la Hârșova a venit un ziarist de la București, interesat să scrie despre acest sit, ceea ce a și făcut la vremea respectivă. Și-a arătat interesul și pentru o veche carieră de piatră de aici, de unde se mai recoltau fragmente de fosile jurasice. A revenit în anii care au urmat, și am legat o prietenie sinceră. Îl așteptam cu nerăbdare și mai cutreieram împrejurimile Hârșovei împreună. Tot atunci, mi-a vorbit aprins despre o pasiune care a pus stăpânire pe mintea și sufletul lui, care l-a mistuit mai bine de 20 de ani: să meargă acolo unde știa, sau auzea, că au fost descoperite resturi de vegetație sau fragmente de oase de animale cu vechime foarte mare și să le recupereze. De cele mai multe ori, asta s-a făcut în condiții destul de dificile. La un moment dat, l-am vizitat acasă și i-am văzut colecția. Un apartament la etajul șapte, un veritabil muzeu. Fiecare piesă era așezată, la locul său, în vitrină, alături de altele similare. El a beneficiat de consultanța științifică a unor mari savanți în domeniu, cum ar fi regretatul academician Theodor Neagu. Multe instituții științifice și de învățământ au fost interesate de preluarea pieselor, dar a refuzat de fiecare dată. Ideea ca toate să ajungă într-un depozit, uitate, nu i-a surâs. Să-l prezentăm, însă, și pe autorul colecției. El se numește Vasile Surcel, un veritabil boier, după cum spunem noi, un lord în accepțiunea europeană, care a făcut ce i-a plăcut cel mai mult în viață. Este o copie autohtonă a exploratorului american Andrews Chapman, cel care i-a inspirat pe producătorul și regizorul George Lucas și Steven Spielberg să creeze celebrul personaj Indiana Jones", a declarat pentru "Cuget Liber", renumitul arheolog. 

Resturi de vegetație și animale din Jurasic sau Cretacic

El a precizat că, într-o discuție despre soarta acestei colecții, ideea donării ei unui muzeu, a încolțit în sufletul lui și a decis că o donează Muzeului din Hârșova. 

Această minunată colecție conține urme de vegetație (frunze, tulpini) din flora paleozoică imprimate pe cărbune sau în piatră; resturi de trunchiuri de copaci, de animale marine (schelete de pește imprimat în rocă), fosile din Jurasic sau Cretacic. 

Partea cea ai spectaculoasă a colecției o reprezintă resturile de oase de animale: fragmente de ouă, molari și oase diferite de dinozaur, oase de erbivore, de urs de peșteră, de mamut, un fragment de carapace de broască țestoasă și multe alte viețuitoare care i-au căzut în fața ochilor acestui neobosit și pasionat colecționar.

"Nu am făcut un inventar complet al colecției, dar numărul pieselor trece de 450, motiv pentru care sunt convins că va fi una din atracțiile turistice ale muzeului de la Hârșova. Prin această colecție, muzeul va ieși, oarecum, din tiparele standard ale instituțiilor care conservă și expun publicului numai piese istorice și arheologice. O prezentare a istoriei vieții pe pământ, de la începuturile ei, cu o grafică corespunzătoare, în completarea evoluției civilizației umane din ultimii 7.000-8.000 de ani pe care muzeul Carsium o ilustrează, nu numai că va spori atractivitatea acestuia, dar va avea un impact educativ major asupra celor care vor trece pe aici, cu deosebire asupra celor tineri", a subliniat Constantin Nicolae.