"Scrisoarea III", "Somnoroase păsărele", "Luceafărul" și multe alte zeci de opere, toate au fost lecturile copilăriei anilor ’80 și chiar ’90. Copiii de atunci dormeau cu cărțile lui Eminescu sub pernă, făceau concurs cine știek toate strofele din "Luceafărul" și îl imitau pe Mircea cel Bătrân care îi răspundea cu îndrăzneală sultanului.
Școlarii de azi abia dacă au citit două - trei poezii de Eminescu și acelea pentru că erau în manualul de limba română. Nici nu este de mirare că ajung să scrie la examene că "Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia", "În «Luceafărul», Caragiale vorbește despre câte stele sunt pe cer" sau "«Enigma Otiliei» este o nuvelă romantică de Mihai Eminescu" ori "Eminescu e cel mai mare romancier din literatura română, având poezii precum: «Luceafărul»".
Poetul nepereche, a cărui naștere o cinstim astăzi, mai este pomenit numai cu astfel de prilej și, poate, doar în cercurile de literatură. Nimeni nu mai are timp să ia la rând toate poeziile dintr-un volum de-al său sau să-i citească seara copilului câteva rânduri liniștite. Opera sa a fost înlocuită cu lecturi moderne, cu povestiri cu perso-naje fantastice, cu jocurile pe tabletă sau de pe telefon. Mihai Eminescu ar putea fi uitat complet în câteva generații.
Poetul național al românilor a pierdut în ultimii ani mult teren în fața unor scriitori moderni și este inclus din ce în ce mai puțin în manualele de la școală. Cu toate acestea, dascălii consideră că minimalizarea studiului lui Mihai Eminescu la ora de limba română ar fi o mare greșeală.
"Pentru noi, Eminescu este veșnic. Nu este și nu va fi niciodată perimat. E drept că apar și alți scriitori, dar el are locul lui. Este un dar de la Dumnezeu, o comoară pe care trebuie să o păstrăm. Însă, cei care pot să trezească în elevi acea emoție și dorință de a-l cunoaște pe Eminescu sunt tot învățătorii și dascălii și modul cum știu să-i înfățișeze, astfel încât copiii să ajungă să-l iubească pe Eminescu", este de părere profesorul de limba română Vasile Coman.
Eminescu, copilul rebel de la Ipotești
Născut la 15 ianuarie 1850, Mihai Eminescu este al șaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români. După o copilărie într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și natura, urmează cu intermitențe școala, alegând să muncească, dar își termină apoi stu-denția la Viena și Berlin.
Cele mai multe volume le-a scris în țară, între anii 1877 și 1883, până când se îmbolnăvește grav. Până în 1889, când s-a stins, nu a mai reușit să scrie mai nimic. A apucat însă, să lase literaturii române capodopere importante, adjudecându-și astfel titlul de "poetul nepereche".
Eminescu și Constanța
În iunie 1882, Mihai Eminescu a poposit la malul Mării Negre, locuind zece zile în mansarda de la "Hotel D’Angleterre" din Constanța. Pe locul acestui hotel, demolat în 1906, se află în prezent Hotelul "Intim", abandonat și aflat într-o stare gravă de degradare. Cu toate acestea, pe fațada imobilului se află o placă memorială pe care scrie: "În acest loc, s-a aflat «Hotel D’Angleterre», la mansarda căruia a locuit zece zile, în iunie 1882, Mihai Eminescu (1850 - 1889), poetul național al românilor".
Ulterior, în anul 1931, la inițiativa pro-fesoarei, scriitoarei și traducătoarei Zoe Verbiceanu și a poetului I.N. Roman, a fost demarată o amplă campanie de popularizare a poeziei eminesciene la malul mării, cu scopul strângerii de fon-duri pentru ridicarea unui monument în cinstea poetului. Intenția lor a fost de a îndeplini dorința poetului, transmisă prin poemul "Mai am un singur dor".
În 2010, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea poetului, pe latura sudică a ansamblului de coloane ce încadrează statuia a fost fixată o piatră de bronz, cu efigia poetului în altorelief, sub care este înscris textul: "În amintirea poetului mării, Mihai Eminescu, 15 ia-nuarie 1850 - 15 iunie 1889, făuritorul limbii și conștiinței naționale românești, evocator al pământului dobrogean, la 160 de ani de la naștere, 15 ianuarie 2010, Consiliul Județean Constanța, Liga Cul-turală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni".
În martie 2011, a fost furată efigia masivă din bronz de pe soclu, pe care era înscris numele poetului, cu toate că în zona unde este amplasat monumentul există două posturi ale gardienilor pu-blici, iar în spatele statuii se află și un post al poliției militare care asigură paza Comandamentului Flotei.
Sub bustul lui Eminescu se află o sculptură a unei siluete feminine, despre care se credea că o reprezintă pe Veronica Micle, iubita sa. Se pare însă că personajul feminin înfățișat de sculptor este de fapt Calliope, muza lui Eminescu, în mitologia greacă fiind cunoscută ca muză a poemelor eroice.