Cercetări arheologice. Cetatea Sacidava, o necunoscută cu un farmec aparte

Vineri, 06 Noiembrie 2020
904
La momentul actual, deşi insuficient cunoscută de către publicul larg, cetatea Sacidava este un sit de importanţă naţională şi se află în Lista Monumentelor Istorice. Potrivit specialiştilor, Sacidava reprezintă un complex de monumente arheologice, situat pe malul drept al Dunării, pe platoul dealului Musait, între localităţile Rasova şi Dunăreni.

În această perioadă, cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), coordonaţi de însuşi directorul instituţiei, dr. Sorin Marcel Colesniuc, drd. Aurel Mototolea, Traian Cliante şi Tiberiu Potârniche desfăşoară, la Sacidava, o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice. Sacidava este, de fapt, o fortificaţie romană din secolele II - VII p. Chr. La o distanţă de aproximativ 200 metri către est de aşezarea romană fortificată se află o aşezare getică, numită de specialişti şi Sacidava getică, o aşezare datată în perioada secolelor IV a. Chr.- I p. Chr, iar la o distanţă de aproximativ 600 metri către est de aşezarea romană fortificată, se află o aşezare medievală timpurie, datată în secolele IX- X p. Chr.

Dr. Sorin Colesniuc ne-a declarat că Sacidava romană este, practic, o fortificaţie a limes-ului scythic, construită la începutul secolului al II-lea p. Chr., cu o evoluţie neîntreruptă până la începutul secolului al VII-lea. „Sacidava a reprezentat, la vremea sa, un important avanpost militar, care controla aprovizionarea şi transportul pe Dunăre. Numele de Sacidava este menţionat în izvoarele literare antice. Din «Notitia Dignitatum. Pars Oricutis», XXXIX şi XL aflăm că Sacidava reprezintă locul unde staţiona Cuneus equitum Scutariorum, începând din primul sfert al secolului al IV-lea p. Chr. Ulterior, Sacidava a fost menţionată şi de Procopius din Cezareea, în lucrarea «De aedificiis», unde menţionează cetatea Sacidava într-o listă a fortificaţiilor care au beneficiat de refacere. Planul cetăţii Sacidava este rectangular, cu laturile lungi de 125 metri, care închideau o suprafaţă de aproximativ patru hectare. Turnurile sunt rectangulare, iar zidurile aveau grosimea de aproximativ doi metri. Aşezarea a cunoscut mai multe faze de dezvoltare, dar, începând cu secolul al III-lea, se constată şi niveluri de distrugere prin incendiu”, a declarat directorul, pentru „Cuget Liber”.

Renăscută din cenuşă

El a precizat că primul mare incendiu, datat la mijlocul secolului al III-lea, este atribuit atacurilor goţilor. Apoi, în secolul al IV-lea a avut loc o refacere a incintei pe latura vestică şi o extindere a cetăţii către sud. Mai târziu, la sfârşitul secolului al IV-lea, a avut loc o nouă incendiere, iar în secolul al V-lea se înregistrează noi construcţii, dar şi straturi masive de arsură şi cenuşă, atribuite atacurilor triburilor germanice şi hunice.

Un alt mare incendiu se înregistrează la mijlocul secolului al VI-lea, având legătură, se presupune, cu atacul kutrigur din anul 559. În a doua jumătate a secolului al VI-lea, au loc refaceri în zona sudică a cetăţii. Ultima locuire în perimetrul cetăţii se înregistrează între anii 602 - 620. După dezafectarea incintei cetăţii se constată o locuire sporadică.

Arheologul C. Scorpan a publicat un articol în revista Pontica VI, apărută în anul 1973, intitulat „Săpăturile arheologice de la Sacidava”, în care prezintă următoarea situaţie stratigrafică: primele trei nivele (I, II şi III) se datează în secolul VI p. Chr. cu specificarea că nivelul III se încadrează în prima jumătate a acestui secol. Următoarele două nivele (IV şi V) au fost încadrate cronologic în secolul V p. Chr., nivelele următoare, respectiv nivelul VI şi nivelul VII se încadrează după cum urmează: nivelul VI în a doua jumătate a sec. IV p. Chr., iar nivelul VII în prima jumătate a aceluiaşi secol. Ultimele trei nivele (VIII, IX şi X) se încadrează în secolele I-III p. Chr.

Inscripţii importante descoperite întâmplător

Cele mai importante materiale arheologice descoperite la Sacidava sunt inscripţiile. Unele au fost descoperite întâmplător, înainte de începerea săpăturilor sistematice. Acestea au fost publicate în anul 1963, în revista „Studii Clasice”, de către C. Gostar, în articolul intitulat „Monumente epigrafice inedite” din lapidarium-ul Muzeului regional de arheologie Dobrogea. Noi inscripţii au fost descoperite şi de C. Scorpan, în timpul campaniilor arheologice sistematice. Articolul său, „Stele funerare inedite de la Sacidava”, a apărut în revista „Pontica”, în anul 1977. Alte descoperiri arheologice din aşezarea romană Sacidava constau în: amfore, ulcioare, oale, căni, platouri, farfurii, opaiţe şi altele.

În ceea ce priveşte cercetările de la Sacidava romană, acestea au început în anul 1969 şi s-au desfăşurat, cu întreruperi, până în anul 1980. Între anii 2014 - 2016 s-au făcut unele intervenţii de mică amploare, iar în anii 2017 şi 2018 nu s-au mai efectuat cercetări arheologice.

În campania arheologică din anul 2019 a fost trasată o nouă secţiune - S2, paralelă cu S1, orientată pe direcţia nord-sud. Cu acest prilej, au fost cercetate nouă complexe, printre ele fiind: locuinţe romane târzii, o groapă în care s-a realizat liantul pentru construcţie, o porţiune dintr-o stradă şi zidurile unei clădiri de mari dimensiuni. De asemenea, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, dar şi patru monede de tip follis, bine păstrate, datate în timpul împăratului bizantin Iustin al II-lea (565 - 578).

„În campania arheologică din acest an, am extins cele două secţiuni, S1 şi S2. În S1 a apărut un edificiu despre care putem spune că are legătură cu alimentarea cu apă a cetăţii. Acest edificiu este căptuşit cu mai multe rânduri de cărămidă şi mortar ignifug. Am deschis, apoi, o nouă secţiune - S3, perpendiculară pe S1, sperând să prindem relaţia cu zidul de incintă al cetăţii. De asemenea, în această campanie arheologică am lucrat la poarta de est, pentru a prinde legătura dintre poarta de est şi zidul de incintă. În urma situaţiei rezultate, am decis să împărţim cetatea în patru sectoare şi să ne concentrăm cercetările în sectorul de nord - est. Cercetările din această campanie arheologică se vor încheia în ziua de 11 noiembrie, urmând ca în ultimele zile să înregistrăm noile descoperiri, să facem fotografiile de final, să realizăm desenele şi releveele. Prin urmare, scopul cercetării arheologice sistematice de la Sacidava este acela de a afla cât mai multe informaţii despre această fortificaţie aflată pe limes-ul dunărean şi despre aşezarea care s-a dezvoltat în epoca romană. De asemenea, cercetătorii MINAC şi-au propus să afle informaţii despre: raporturile dintre administraţiile romană şi bizantină şi populaţia autohtonă, dar şi rolul pe care l-au avut romanii în evoluţia populaţiei locale”, a completat Sorin Colesniuc.


Pagina a fost generata in 0.2065 secunde