Ce obiceiuri de nuntă aveau tătarii dobrogeni

Dintr-un bogat și diversificat fond patrimonial al muzeului, cuprinzând și colecții specifice etniilor Dobrogei, sunt selectate piese etnografice cu valoare ilustrativă pentru momentele premaritale - pețitul și logodna - pentru cele specifice derulării scenariului nunții și pentru cel postmarital consacrat prezentării zestrei, în "vinerea miresei".

După cum declara, ieri, pentru "Cuget Liber" directorul instituției, dr. Maria Magiru, toate secvențele ceremonialului nunții sunt evocate prin categorii distincte de daruri: pentru delegația de pețitori sau pețitoare, pentru marcarea logodnei, pentru reprezentanții mirilor la cununia religioasă, pentru mire și mireasă, pentru socrii și rudele apropiate, pentru actanții importanți din alaiul mirilor. Alături de darurile de nuntă - cămăși, ștergare, batiste brodate sau cu dantelă pe margini, punguțe pentru bani, tutun sau păstrarea ceasului, jartiere de mire și brâie brodate - apar etalate și veșmintele și podoabele ceremo-niale specifice mirilor.

Zestrea, cu numeroasele și diver-sele categorii de textile și broderii, este ilustrată și prin fotografii document, care indică maniera de etalare a acesteia în odaia mirilor, iar obiceiurile nunții tradiționale sunt evocate și prin texte, care valorifică cercetarea etnografică de teren consacrată acestei etnii.

Mărturii interesante din strămoși

După cum informează Ali Abduraman (90 ani), din comuna Topraisar, "nunta ținea câte 5 sau 4 zile. La casa miresei, miercuri, se făcea Kawe toy. Veneau prietenele sale să piseze cafeaua și năutul și să petreacă. Joi se ținea Kobete toy. Se făcea plăcinta cu carne tocată (kobete) pentru invitați. Vineri, pentru tineret se ținea Kîna toy (se ungeau palmele miresei și ale fetelor cu hena). Sâmbăta, tot la casa miresei, se făcea Nika - cununia religioasă. Nunta mare - Uyken toy - se ținea la casa mirelui, duminica. Atunci se aducea și mireasa".

O altă mărturie provine de la Veli Rifade (71 ani), din comuna Inde-pendența: "Sâmbăta, se aducea mireasa la casa mirelui. La intrarea pe poartă se aruncau bănuți, fructe, dulciuri, biscuiți. O femeie dintre rudele mirelui învârtea un cocoș peste capul miresei. Cocoșul era luat de o cumnată a miresei. La intrarea în casă, mireasa pășea peste o blană de oaie sau peste o pânză lungă, pe care o primea în dar o verișoară a miresei". Regep Tesela (86 ani), din comuna Ciocârlia: "Mirele trimitea la casa miresei țýrak – două lumânări împodobite cu hârtie colorată și înfipte în două mere. Lumânările se aduceau în odaia mirilor și se aprindeau. Ardeau peste noapte ca să se afle a cărui viața era mai lungă. Merele se tăiau în felii și se dădeau nuntașilor. Se credea că cei care le mâncau nu vor avea dureri de cap". Maulti Elmie (93 ani), din comuna Amzacea: "Vineri seara, la casa miresei se făcea Kîna toy (nunta cu hena). Se amesteca kîna-ua cu apă călduță și se punea pe palma miresei, între degetul mare și arătător și pe unghii. Tinerii care petreceau separat în curte, erau chemați la fereastră. Întindeau palma să le pună kîna, cu hârtie deasupra și batistă cu dantelă pe margini (mendil)". Miraz Rachem (68 ani), din comuna Cobadin: "Tinerii din satul mirelui barau drumul miresei cerând plata pentru călcarea pământului - toprak bastý. Cei din partea miresei le ofereau un dar - gațlar tokýzý. Tinerii voiau și batistă, batic sau ștergar să le agațe la bici, la căpăstru sau la spițele roților căruței. Cereau cămașă țesută din in și punguță cu țigară și chibrituri". Veli Kurtuap (80 ani), din comuna Independența: "La o săptămână după nuntă se făcea Kelin gumasý - vinerea miresei. Atunci veneau fetele să vadă camera gătită cu zestrea. Nu se aduceau daruri și se serveau doar bomboane".

v v v

Cadrele didactice care își doresc să realizeze o interesantă lecție de etnografie sunt invitate să aducă elevii pentru a viziona o foarte frumoasă expoziție.