Cazinoul, la 100 de ani de la inaugurare, prezentat în cadrul sesiunii "Pontica" 2010

803
Cazinoul, la 100 de ani de la inaugurare, prezentat în cadrul sesiunii

Articole de la același autor

Istorici din Constanța, Oradea, Timișoara, Iași, București și Cluj, precum și din Anglia, Polonia și Bulgaria participă la Sesiunea Internațională "Pontica" 2010, un eveniment de tradiție, ajuns la cea de-a 43-a ediție, organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Ieri, în șapte săli ale muzeului, participanții și-au susținut comunicările, grupate pe următoarele secțiuni: Preprotoistorie, Greco-romană. Cercetări arheologice, Numismatică, Medievală, Modernă-contemporană și Contemporană.
Astăzi, o parte dintre ei vor face o vizită documentară la Histria și Enisala. "La Histria, ei vor putea vedea noile zone în care se realizează săpături arheologice, precum și cele mai recente descoperiri, iar la Enisala, de câțiva ani buni s-a investit în restaurare. S-a făcut și un drum de acces, care e în regulă. Mai puțin în regulă e drumul de la șoseaua județeană la Cetatea Histria. Drumul e plin de gropi. Or, Histria, anul acesta, ca și anul trecut, a adus 1 miliard de lei vechi. Nu e în regulă să n-avem un drum, altfel vorbim de turism, de tot felul de chestii… măcar dacă ar fi un drum mai puțin accidentat", susține dr. Gabriel Custurea, directorul MINAC.
Pentru că anul acesta celebrăm 100 de ani de la inaugurarea Cazinoului Constanța, evenimentul a fost marcat de dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă, care a vorbit despre istoricul impetuoasei clădiri de la malul mării. "Încă din anul 1880, se pune problema construirii unei săli de cură. Constanța era privită la începuturile revenirii sale în granițele statului român ca o stațiune balneară, mai puțin portuară, astfel că era necesară această sală de cură. Evident că ea nu putea fi amplasată decât la marginea mării, din simplul motiv că la vremea aceea Constanța nu trecea cu mult de zona actuală a sediului administrativ al județului, și pentru faptul că bulevardul Elisabeta avea nevoie de toate accesoriile unei stațiuni balneare.
Se construiește sala de cură în 1880, în dreptul vechiului Far Genovez, dar pe bulevard. Ulterior, o furtună dărâmă o parte din această sală, astfel încât, în 1892, edilii se gândesc să construiască un cazinou fie ca formulă și construcție definitivă, fie una temporară, pentru a realiza apoi o construcție de anvergură. S-a optat, evident, pentru prima soluție propusă, se face un alt cazinou, construit în locul actual al cazinoului, dar tot pe bulevardul Elisabeta, pentru că trebuie să facem un neplăcut efort și să ne imaginăm cum ar exista orașul fără faleza care începe să fie construită în 1903".
Cei interesați vor putea citi istoria completă a Cazinoului în monografia pe care dr. Doina Păuleanu o pregătește împreună cu dr. Virgil Coman, șeful Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale, lucrare pe care autorii intenționează să o publice în acest an aniversar.
Dr. Doina Păuleanu și-a exprimat, totodată, încrederea că restaurarea Cazinoului va avea loc: "Nu se poate altfel, pentru că este o bijuterie arhitectonică, un simbol pentru toți cei care vin la Constanța și care pleacă acum cu aceeași dezamăgire în suflet pe care o avem și noi".
Anul acesta, din cauza crizei financiare, sesiunea "Pontica" durează doar două zile, față de trei. Printre participanții la "Pontica" se numără acad. Șerban Papacostea, Ernest Oberländer – Târnoveanu, Yoto Yotov, Gheorghe Stănculescu, Florin Topoleanu, Silvia Marinescu – Bîlcu, Gheorghe Dumitrașcu, Alexandru Suceveanu, Livia Buzoianu, Zaharia Covacef, Petre Covacef, Ghiorghe Papuc, Costin Scurtu, Valentina Voinea, Mihai Irimia, Virgil Coman, Olimpiu Glodarenco, Stoica Lascu.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5861 secunde