Astăzi se sărbătorește Ziua Academiei Române

La 4 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Academiei Române, marcând, astfel, data la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise'' la Academia Română, transmite Agerpres.

Dacă în anii anteriori, membrii Academiei Române marcau această zi reunindu-se în Adunare Generală festivă, în Aula Academiei Române, și organizând "Ziua Porților Deschise", anul acesta, ''datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători (...) Ziua Academiei Române, de la 4 aprilie, departe de venerabila instituție, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu și Bellu)'', se arată în mesajul președintelui acest for, Ioan-Aurel Pop, transmis într-un comunicat de presă al Academiei. ''Cu toate acestea, vă propunem să celebrăm cu toții, în sufletele noastre, Academia, să-i conștientizăm din nou, în comunitate și în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din țara noastră. Să ne gândim - cu precădere în aceste zile - la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane de oameni și au salvat milioane de vieți. Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic și la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficiența unora dintre soluțiile și măsurile preconizate acum de autorități nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forța cunoașterii științifice și a creației spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase prin care a trecut datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor făcute de savanți și de creatorii de valori intelectuale'', a afirmat Ioan-Aurel Pop.

Instituția a fost înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', dar și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', potrivit site-ului oficial www.acad.ro. La 29 martie 1879, prin înalt decret, ''Societatea Academică Română'' a fost declarată institut național, sub numele de ''Academia Română''. Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție națională, lucru exprimat atât prin componența ei - membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia' - cât și prin programul anunțat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar al limbii române. Dintre primii membri putem menționa personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Maramureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A.Rosetti din Muntenia.

Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 s-a aprobat Statutul Societății Literare Române, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români'', ''corp independent în lucrările sale de orice natură''. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu; vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.

Societatea Academică Română a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, la 29 martie 1879, prin înalt decret. Potrivit Statutului Academiei Române, adoptat la 21 iunie, instituția avea următoarele trei secții: Secțiunea literară: literatură, artă, filologie și filosofie; Secțiunea istorică: istorie, geografie și științe sociale; Secțiunea științifică: științe teoretice și aplicate.

Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.