A MURIT CORNEL PATRICHI. Va rămâne în memoria constănțenilor

3409
A MURIT CORNEL PATRICHI. Va rămâne în memoria constănțenilor - patrichi-1459856304.jpg
UPDATE - Fostul coregraf Cornel Patrichi a murit, la vârsta de 72 de ani, în locuința sa din București. Acesta suferea de cancer pulmonar.


XXX


În aceste momente, Cornel Patrichi se află în stare gravă, iar în fața casei sale au sosit două echipaje, o ambulanță și o mașină SMURD, care să îi acorde acestuia îngrijirile medicale necesare.


Medicii au ajuns la casa lui Cornel Patrichi, unde au constatat faptul că acesta este în stop cardio-respirator.


XXX


S-a născut la București, la 1 aprilie 1944. A fost elev al Școlii elementare 18, din Piața Romană, iar ''dintr-o întâmplare'' a ajuns la școala de balet.


A urmat apoi cursurile Liceului de coregrafie, pe care l-a absolvit în 1962. Unchiul său, care era director muzical la Teatrul ''Constantin Tănase'', l-a angajat prim-balerin.


În 1972, directorul Teatrului ''Fantasio'' din Constanța, Aurel Manolache, i-a propus să fie prim-balerin la teatrul său și a dansat în spectacolele acestui teatru, timp de zece ani, făcând naveta București-Constanța.


''În 1970 m-am întâlnit cu Manolache, directorul teatrului 'Fantasio', care-mi propunea să vin la ei, ca maistru de balet categoria I. M-am angajat tot prim-balerin. Manolache îmi spunea că-mi trebuie derogare ca să fiu maistru. Într-o zi, am primit-o. Aveam 26 de ani. Am stat acolo zece ani, făcând naveta București-Constanța. Era un tren pe la 6, la 9 ajungeai, făceai repetiția de dimineață, mergeam la hotel, care era foarte aproape de teatru, mâncam, mă odihneam, începea repetiția de după-amiază și pe la 9 seara aveam tren înapoi'', spunea Cornel Patrichi într-un interviu, pentru Agerpres.


În televiziune, a lucrat cu Valeriu Lazarov, Ovidiu Dumitru, dar recunoaște că a colaborat cel mai bine cu Alexandru Bocăneț, din 1968, până în 1977, la moartea prematură a acestuia.


S-a remarcat, totodată, ca actor și coregraf pe marele ecran: ''Pădurea pierdută'', ''Pentru că se iubesc'', ''Cântecele mării'' (1971), ''Veronica'' (1972), ''Un august în flăcări'' (1974), ''Bună seara, domnule Wilde'', ''Actorul și sălbaticii'', ''Alexandra și infernul'' (1975), ''Gloria nu cântă'' (1976), ''Eu, tu și Ovidiu'' (1977), ''Melodii, melodii'' (1978), ''Sfârșitul nopții'' (1982), ''Viraj periculos'' (1983), ''The King of Communism: The Pomp and Pageantry of Nicolae Ceaușescu'' (2002), scrie Agerpres, într-un documentar.


Pagina a fost generata in 0.9531 secunde