"Ne lăudăm cu elevii olimpici, iar media o formează analfabeții funcționali"

Cu 32 de ani vechime în învățământul constănțean, prof. Florin Șerbu și-a dedicat întreaga activitate catedrei de fizică a Liceului "Carmen Sylva" din Eforie Sud, cu un intermezzo de doi ani, cât a fost inspector general adjunct, pe vremea prof. Paloma Petrescu.

Săptămâna trecută, presa constănțeană a consemnat frumoasele succese înregistrate de echipajele de elevi conduse de prof. Șerbu la două competiții internaționale din Olanda și Norvegia.

- Sunt convinsă că ați avut și alte oferte, dar de ce nu ați renunțat la catedra de la "Carmen Sylva"?

- Inițial, mi s-a propus să rămân în cercetare, dar am descoperit că îmi place foarte mult să lucrez cu copiii. La care s-a adăugat "fatidica" întâlnire cu profesorii de fizică Ion Băraru și Madelona Cristea, care m-au convins că am vocație didactică și că am ceva de spus la catedră. N-am avut niciun moment sentimentul că ar fi trebuit să încerc altceva. Consider că foarte mult a contat și formația mea șagunistă, pentru că cine termină la Brașov nu uită o școală ("Andrei Șaguna" - n.r.) cu o personalitate foarte specială.

- Se poate spune că ați descoperit secretul folosirii tehnologiilor viitorului în educația actualelor generații?

- Am fost director al Liceului "Carmen Sylva" din anul 1991 până în 2002, ani în care chiar am mizat pe tehnologie și școala a fost pionier al introducerii calculatorului în învățământ. În acea perioadă, școala a cres-cut, oamenii au venit spre Eforie și aveam un nume, pentru că tehnologiile și proiectele au schimbat fața școlii. După aceea, s-a întâmplat ce era firesc și calculatorul a devenit accesibil, tehnologia e accesibilă pentru ei, dar o folosesc pentru divertisment, prea puțin pentru ceea ce pot să facă. Una din mizele pe care mi-am propus-o în urmă cu cinci ani a fost să folosesc din nou tehnologia, dar cu fețele ei mai puțin utilizate în România, dar și în școală, în ge-neral. Au telefoane inteligente pe care dau o avere, dar habar n-au ce este în ele. Se poate face laborator cu ele, să le integrezi în oră, pentru că, în momentul în care îi provoci cu ceva în sfera lor de interes, le place. Miza principală este să facă totuși carieră în domeniul științei și tehnologiei. Și în fiecare generație sunt cinci-zece copii care se orientează spre IT, Politehnică și care fac chiar carieră frumoasă. De fapt, două obiective am avut în ultimii ani: să se orienteze spre știință și tehnologie, iar prin rezultate să atragem din nou copii spre școală și să ducem Liceul "Carmen Sylva" puțin mai sus decât este perceput acum. În general, percepția nu urmează realitatea. Pot să se ducă în jos bine lucrurile, dar percepția este încă în sus și invers. Rezultatele frumoase obținute recent la participările internaționale spun foarte mult despre activitatea noastră la catedră.

- Credeți că vor fi impre-sionați elevii și implicit atrași astfel?

- Nu cred că este o mare diferență între generațiile de elevi de dinainte și cei de acum. Problema este că fiecare se raportează la pasul următor. E bine că în ultimii ani examenele de Bacalaureat au fost foarte serioase, pentru că vor schimba atitudinea elevilor. Cei care se află deja în liceu nu prea mai au mare lucru de făcut, dar cei care intră acum știu că nu se mai poate promova un Bac la fel ca înainte și atunci calitatea va veni. Problema principală este frica lor de matematică și eu asta încerc să schimb, pentru că profilul mate-info le oferă cea mai frumoasă carieră pe care o pot face în România acum. În ultimii ani, cât România a fost în criză, numărul job-urilor în IT a crescut, la fel și salariile, în timp ce băncile au dat afară, e inflație de economiști și de juriști. E adevărat, nu peste tot, Constanța nefiind unul din punctele fericite. Unul din punctele tari este legătura cu foștii elevi, care le povestesc din experiența personală.

- Câți corijenți veți avea anul acesta?

- Recunosc că sistemul de evaluare e mai ușor acum decât era în anii ’80 sau chiar ’90. Pentru că am considerat că punctul cel mai important în activitatea cu elevul e motivarea lui și atunci duritățile de evaluare nu-și mai au rostul. Nu înseamnă că dau foarte ușor notele, dar, când compar ce făceam în anii 80 cu ce fac acum, e o diferență. Dacă am trei-patru corijenți, dar care sunt total dezinteresați și care practic nu vor să vină la ore.

- Nu credeți că este cam mare distanța dintre Ministerul Educației și copilul din bancă?

- Este și mie mi se pare că se bate pasul pe loc, nu văd un progres în tot ceea ce se întâmplă. În anul 2000, am avut ocazia să studiez cu o bursă Fullbright în Statele Unite, timp de șapte săptămâni, și am venit plin de idei, dar, din păcate, niciuna nu a fost implementată. Prima oară anul acesta se folosesc sistemele de evaluare la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a pe care le-am văzut în State, doar că acolo sunt firme cu audit extern, care nu au nicio legătură cu sistemul de învățământ, deci sunt perfect obiective. Din 1990 încoace, toți ne-am plimbat și am văzut sisteme extrem de performante de educație și puteam să îl luăm pe cel mai bun și să-l implementăm. Or, la instabilitatea care domnește la noi, oamenii nu mai au preocupări de tipul acesta. Ne lăudăm cu olimpici, avem copii foarte deștepți, care se duc și studiază în afară și România nu mai beneficiază de experiența și inteligența lor. Iar media este formată din analfabeți funcționali, care știu să-și calculeze banii, dar într-o problemă de matematică nu se mai descurcă.