Ziua Națională a României. "Ridicați capetele voastre, frați Români!"

1598
Ziua Națională a României.
Ziua Națională constituie 
o anumită dată din an 
în care o țară își dezvăluie în fața propriilor cetățeni, dar și a lumii întregi, istoria, cultura, realizările în domeniul vieții economice și științifice, toate acestea ca expresie a conștiinței individualității sale. Anul acesta, sărbătorim centenarul realizării 
României Mari de la 1918! 


Ziua Națională a României a fost, între 1860-1866, data de 24 ianuarie, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. 
În țara noastră, primele acțiuni menite a marca ziua națională au avut loc în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1860, în orașele țării, în special la București și Iași, au avut loc ample manifestări publice, sărbătorirea fiind marcată prin arborarea drapelelor tricolore, afișarea unor reprezentări simbolice evocând, prin reunirea acvilei și a capului de bour, aspirația multiseculară de unitate națională. 
Actul de la 24 ianuarie 1859, "Ziua de aur a veacului", cum au numit-o contemporanii, prin care Moldova și Muntenia s-au unit într-un singur stat, se înscrie ca un moment de însemnătate excepțională în istoria poporului român. Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție. 


De la prințul Carol, 
la decembrie 1989 
Sărbătoarea națională la 10 mai era în amintirea zilei când prințul Carol a depus jurământul în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite la 10 mai 1866, când la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața Parlamentului independența de stat a României. În data de 26 martie 1881, Camerele reunite ale Parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881, atunci a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României. 
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a fost proclamată Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. 
În urma evenimentelor din decembrie 1989, ziua națională a României a devenit 1 Decembrie. Această dată marchează un eveniment istoric: unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Astfel se încheia un proces istoric de unire a provinciilor românești aflate sub dominație străină. Prima provincie care s-a unit cu România a fost Dobrogea, la 14 noiembrie 1878. 


O pagină sublimă de istorie 
Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă. 
Primul pas a fost făcut la 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara Mamă, România. La 
28 noiembrie 1918, la Cernăuți, Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate "Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României". 
Drapelul, stema și imnul reprezintă sinteza valorilor și idealurilor poporului român. Poetul Andrei Mureșanu a scris imnul "Deșteaptă-te române" în vântul primăvăratic stârnit de Mitropolitul Andrei Șaguna. El a contribuit la realizarea Marii Uniri a românilor din 1918. Deși a trăit cu aproape un secol înainte de providențiala Unire a poporului român, desăvârșită la Alba Iulia, el a contribuit în mod substanțial la actul unirii tuturor românilor în vatra sacră a dacilor. A contribuit, pentru că sufletește a pregătit poporul român din Transilvania. Este de ajuns să fie urmărite documentele existente, rapoartele autorităților, procesele verbale ale ASTREI, protocoalele partidelor politice, asociațiilor profesionale, școlilor etc. pentru a dovedi cum s-a pregătit unirea de jos în sus și din cele mai sofisticate și savante cercuri academice până la nivelul satelor. Lozinca elitei ardelene de atunci a fost: "Țineți cu poporul, ca să nu rătăciți!". 


"Acum ori niciodată!" 
În agitatele luni noiembrie și decembrie 1918, apare "Glasul Ardealului". Articolul de fond "Acum ori niciodată", din noiembrie 1918, ne indică starea de spirit de atunci. Încheierea articolului indică agitația dinaintea marii adunări de la Alba Iulia: "Ridicați capetele voastre, frați Români spre ceruri și cu credința moștenită de la străbuni aprindeți în sufletele voastre făclia curată a iubirii de neam, căci iată a sosit ceasul fatal, când ni se cere poate ultima sforțare a bărbăteștei hotărâri. Orice jertfă am aduce acum, ea dispare în fața măreției momentului, căci cutremurând adâncurile Vă zicem: «Acum ori niciodată!»". 
La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, "Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 
1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România". 
Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puțină vreme, de doar 28 de ani, reprezintă Ziua Națională. De 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deși atunci Ziua Națională era cu totul alta, cea de 10 mai. 
Ceremoniile militare și religioase în memoria militarilor care și-au dat viața pentru țară în acest război au fost organizate pe întreg teritoriul național. România Întregită s-a clădit prin sacrificiul ostașilor, căzuți pe câmpurile de bătălie din țară sau pieriți în prizonierat, eroi care au pus mai presus de propria lor viață binele națiunii. Acestora li se adaugă victimele din rândul populației civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupație. 
Ne înclinăm cu adâncă recunoștință în fața jertfei eroilor Armatei României din timpul celor două războaie mondiale și, totodată, aducem pios omagiu de recunoștință eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații din Balcanii de Vest, Irak și Afganistan și pe timpul executării misiunilor de pe teritoriul național. 


Simbol al reconcilierii 
și slăvirii eroilor 
În anul 2018, sărbătoarea centenarului Marii Uniri capătă semnificații tot mai ample, îndeamnă la numeroase reflecții și predispune la noi comentarii. Unele dintre acestea sunt critice, ceea ce este firesc într-o societate democratică. 
1 Decembrie este simbolul unității naționale, al reconcilierii și slăvirii eroilor care au luptat pentru reîntregire. Astăzi, ca și la 1918, Armata este un factor de stabilitate important, respectat în societate. Misiunea ei este aceeași: apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale, a unității și democrației constituționale ale României.
Neîndoielnic, alegerea acestei date ca sărbătoare a întregii națiuni a fost determinată de profunda semnificație a evenimentului istoric pe care îl evocă. Într-adevăr, constatăm că din numeroasele fapte de altădată, din neuitatele momente de glorie înregistrate în 
curgerea istoriei noastre, cea mai glorioasă, cea mai strălucitoare, cea mai apropiată inimilor tuturor românilor, cea mai plină de speranțe este ziua în care, în acel neuitat 1 Decembrie 1918, s-a făurit, prin vrerea și lupta întregului popor român, unirea românilor de pe întreg cuprinsul fostei Dacii, într-un singur stat național unitar. 
La mulți ani România și la mulți ani tuturor românilor oriunde s-ar afla! Dumnezeu să aibă grijă de români! 


Dr. Costin Scurtu, 
Directorul Muzeului Militar Național "Regele Ferdinand I"


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Vineri, 30 Noiembrie 2018
Stire din Cetățenești : Regele Ferdinand, regele României Mari
Pagina a fost generata in 1.597 secunde