O explozie masivă urmată de un atac armat a zguduit, vineri, capitala Norvegiei

O explozie masivă a lovit vineri după-amiază clădirea guvernului din capitala Norvegiei, Oslo, ucigând cel puțin șapte persoane și rănind mai multe. Atacul cu bombă a fost urmat, la scurt timp, de un atac armat pe insula Utoya, în apropiere de Oslo, unde avea loc o întrunire a unei tabere de tineret a partidului Laburist, condus de premierul Jens Stoltenberg, informează BBC.

O explozie puternică a zguduit liniștitul centru al capitalei Norvegiei, Oslo. Potrivit informațiilor oferite de autoritățile norvegiene a fost vorba despre un atentat cu bombă.

În urma exploziei, cel puțin șapte persoane au fost ucise, mai multe au suferit răni serioase, iar clădirea ministerului Petrolului din Oslo a fost cuprinsă de flăcări. Din expertiza preliminară efectuată de geniștii sosiți la fața locului nu s-a putut stabili dacă bomba a fost plasată în interiorul clădirii guvernului, într-un colet capcană sau în afara clădirii, într-un autovehicul.

Potrivit declarațiilor martorilor oculari, zona în care au avut loc deflagrațiile arătau "ca după război", iar populația era în stare de șoc. Explozia deosebit de puternică a spart geamurile clădirii guvernului și a altor clădiri din apropiere împrăștiind cioburi peste tot. Silvio, un martor ocular citat de BBC, a afirmat că a putut vedea pe străzile din apropierea clădirii guvernului persoane care zăceau inconștiente pe jos. De asemenea, s-au înregistrat pagube materiale, cum ar fi avarierea mai multor autoturisme aflate în zonă.

Centrul orașului Oslo a fost evacuat de urgență de forțele de poliție. Autoritățile responsabile cu gestionarea situației din centrul capitalei norvegiene au anunțat că este posibil ca bilanțul victimelor să crească, fiind posibil ca mai multe persoane să fi fost rănite sau chiar ucise în interiorul clădirii guvernului.

La scurt timp după explozie, primul ministru norvegian a intervenit telefonic la un post de televiziune norvegian pentru a asigura că el și toți membrii cabinetului său sunt teferi. "Chiar dacă suntem bine pregătiți, este întotdeauna grav când se întâmplă așa ceva", a declarat șeful Executivului. Pentru siguranța sa, forțele de securitate l-au sfătuit pe Stoltenberg să nu deconspire locul în care se află.

Ulterior atentatului cu bombă, un individ deghizat în agent de poliție a deschis focul în apropierea unei tabere de tineri susținători ai partidului de guvernământ, de pe insula Utoya, situată în apropiere de Oslo, provocând moartea a cel puțin cinci persoane și rănirea altor 25 sau 30 de tineri. Poliția a evacuat de urgență zona, pregătind intervenția trupelor speciale antitero. Potrivit postului de televiziune norvegian TV2, poliția din Oslo a reușit să aresteze un suspect în cazul acestui al doilea atentat. Este vorba despre un cetățean norvegian, suspectat că ar avea legături cu grupări teroriste. De asemenea, forțele de ordine au avertizat că pe insula Utoya ar putea exista materiale explozibile. În tabăra de pe insulă se aflau aproximativ 700 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. Potrivit jurnaliștilor CNN aflați la fața locului, se pare că atentatorul a acționat utilizând o mitralieră, profitând și de faptul că tabăra nu era asigurată cu pază și protecție.

Imediat după atentat, pe insulă s-a instalat o stare de panică în rândul tinerilor aflați în tabără, foarte mulți dintre aceștia aruncându-se în apă și încercând să ajungă, înot, în capitala Oslo. Autoritățile care gestionează situația, cu ajutorul Crucii Roșii, încearcă să recupereze persoanele care s-au aruncat în apă.

Atentatul nu a fost revendicat, însă cele mai multe speculații lansate de analiștii antitero spun că atentatul ar putea veni din partea grupării al-Qaida.

Deși nu există indicii concrete care să lege cele două evenimente nefericite, autoritățile norvegiene sunt de părere că a fost vorba despre un atac orchestrat.

O anchetă pentru stabilirea autorilor atentatului a fost începută imediat. Nu se cunosc motivele care ar fi putut genera evenimentul, de asemenea nu se poate spune încă dacă a fost vorba despre motive care vizează probleme domestice ale Norvegiei sau dacă este vorba de chestiuni de politică externă a țării.

Primul ministru al Norvegiei Jens Stoltenberg a anunțat vineri noapte organizarea unei celule de criză în cadrul guvernului, pentru gestionarea situației. Într-o conferință de presă susținută vineri seara, premierul a declarat că Norvegia a mărit gradul de alertă teroristă și a dat asigurări că responsabilii pentru producerea atentatului vor fi depistați și duși în fața justiției în cel mai scurt timp. Stoltenberg a fost totuși reținut în a face afirmații cu privire la o posibilă revendicare a atentatului de către o grupare teroristă, spunând că este prea devreme pentru a face astfel de afirmații și că sunt așteptate mai întâi rapoartele poliției cu privire la mersul anchetei.

La scurt timp după ce știrea atentatelor din centrul metroplolei norvegiene a făcut înconjurul lumii, președintele american Barack Obama și-a exprimat regretul în legătură cu nefericitul eveniment și a transmis condoleanțe pentru victimele ucise în atentat.

Ambasadorul Marii Britanii în Norvegia, Jane Owen, a declarat pentru CNN că lupta pentru asigurarea securității internațioanle împotriva amenințării teroriste, ridică pentru statele implicate, riscul expunerii la astfel de incidente dramatice.

Printre motivele vehiculate de analiști antitero citați de CNN, se numără publicarea, în urmă cu un an a unor caricaturi jignitoare la adresa profetului Mohamed, în mai multe publicații norvegiene. Se pare că după momentul apariției în presă a acelor caricaturi, publicația Verdens Gang a devenit ținta grupării teroriste al-Qaida, care a încercat să răzbune actul. Caricaturile au fost publicate inițial în urmă cu aproximativ cinci ani în presa din Danemarca, iar anul trecut au fost preluate și de tabloidul norvegian, afectat de asemenea, în atentatul cu bombă de vineri.

Norvegia este stat membru NATO, având trupe în Afganistan. O ipoteză a analiștilor antitero este aceea că atentatul de vineri a fost un semnal din partea grupării teroriste al-Qaida, că Norvegia ar trebui să-și retragă militarii din teatrele de operațiuni din Afganistan.

Deși toate indiciile privind modul de operare arată faptul că atentatul ar putea fi revendicat de al-Qaida, atât autoritățile norvegiene, cât și analiștii internaționali sunt rezervați în a face afirmații cu certitudine despre originea atacului. Motivul pentru acestă reținere îl reprezintă faptul că atentatul ar putea viza probleme internele ale statului norvegian, care, în ultimii ani, se confruntă cu o ascensiune a fenomenului radicalist, constituit din imigrați proveniți în principal din Africa.