De Rusalii n-aveți voie să vă certați! Între legendă și tradiții

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este considerată data de naștere a Bisericii Creștine, fiind sărbătorită în fiecare an într-a opta duminică de după Paște. Esența acestei zile din an înglobează coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, precum și asupra Bisericii creștine. Această sărbătoare cu dată mobilă mai este cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime (datorită celor cincizeci de zile dintre Paște și Rusalii).

Se poate afirma că sărbătoarea populară a Rusaliilor a fost preluată de la români, fapt susținut de însuși etimologia cuvântului. Românii, an de an, în prima jumătate a lunii mai comemorau „Rosalia” – Sărbătoarea Rozelor, această fiind dedicată atât trandafirilor (adică vieții și frumuseții), cât și cultului morții. Ulterior, această sărbătoare a fost preluată de către daci în timpul cuceririlor române. Dacii au luat Rosalia și au transformat-o pe parcursul timpului într-o sărbătoare formată din nouă zile, sărbătoare și ea tot ambivalența: pe de-o parte se comemorau morții prin pomeni funerare bogate, iar pe de altă, se celebra noul cult solstițial al soarelui menit să aducă recolte bogate, prosperitate și sănătate.

În acest mod, împreună cu încărcătură de elemente precreștine, Rosalia a fost absorbită de către cultură populară românească fiind ulterior asimilată cu sărbătoarea Coborârii Sfântului Duh.

Ce sunt „Rusaliile” de fapt?

Ființe mitice extraordinare, Rusaliile sau Rusalcele sunt niște fecioare frumoase, îmbrăcate în veștminte străvezii care își fac apariția mai cu seama în perioada verii. În tradiția românească, Rusalcele sau Rusaliile au fost denumite lele.

Se spune că acestea s-ar prinde în hore, departe de ochii oamenilor prin păduri și zone muntoase izolate, iar pe locul unde aceste ființe dansează, se spune că pământul rămâne ars. De fapt, credința în horele ielelor este foarte veche, posibil la fel de veche precum cea conform căreia există nouă iele, fiecare dintre ele fiind responsabile de câte un ritm folcloric. În tradiția populară, pentru a se proteja de Rusalii, oamenii purtau la ei frunze de pelin sau fire de usturoi și își umpleau locuința de leuștean. Fiind cunoscute, totodată, și ca ființe care controlează apele, oamenii evitau să se scalde în sâmbăta din ajunul sărbătorii de teamă de a nu se îneca.

De fapt, când vine vorba de Rusalii, este cunoscut faptul că acestea ar avea două fete. Fie se „materializează” în niște ființe tinere și extraordinar de frumoase,  fie în niște bătrâne urâte și gârbovite, aducătoare de rău și de necaz. Personalitatea ambivalența a acestor creaturi mitice rezonează cu dublă însemnătate a Rusaliilor: viață și moartea. Ba mai mult, în unele zone, lelele sunt cunoscute că și ursitoare ale copiilor precum și prezicătoare ale morții.

Legenda spune …

Că dacă ielele sunt zărite de către vreun muritor, sau dacă cineva calcă pe pământul ars unde au dansat ele, atunci acea persoană se va îmbolnăvi de o boală numită „luat de Rusalii” al cărui panaceu era celebrul dans al Călușarilor.

 Obiceiuri și datini de Rusalii



Creștinii sărbătoresc Rusaliile pe parcursul a trei zile în regiunea Transilvaniei și a Moldovei, șapte zile în cea a Munteniei și a Olteniei, și timp de opt zile în zona Banatului.

În ajun de Rusalii se comemorează Moșii de Vara, prin care se crede că sufletele morților se întorc în lumea lor, mai cu seama în contextul în care sufletele lor se consideră că își părăsesc mormintele în Joia Mare (de dinaintea Sărbătorilor Pascale). Așadar, în ajunul Paștilor sufletele morților se întorc în lumea celor vii, iar în ajun de Rusalii, acestea se întorc înapoi în lumea celor morți.

În ziua de Rusalii în anumite regiuni există obiceiul denumit „udatul nevestelor”.

În cea de-a două zi de Rusalii, preoții sfințesc apele și stropesc câmpul pentru ca roadele să fie ferite de grindină. De asemenea, sunt sfințite ramurile de tei care ulterior vor fi păstrate și ele peste vara, acestea fiind folosite în practicile de alungare a grindinii și furtunilor.

Pe lângă tradiții, de Rusalii există și o serie de superstiții. În zilele de Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni. Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește şi prețuiește cum se cuvine ziua. De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac. În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi, fiindcă vei fi „luat din Rusalii". 

Sursa text: huntercastle.ro