Ce rol joacă Moscova în criza gazelor europene? UE, dependentă de gazul rusesc

Europa se confruntă cu cea mai mare criză a gazelor naturale pe fondul nivelului scăzut al stocurilor din depozitele de gaze, dar şi a producţiei scăzute. Prețurile gazelor naturale au crescut foarte mult în ultimele luni, iar cele mai recente mutări ale Rusiei dovedesc că Europa rămâne în continuare, indiferent de declarațiile liderilor politici de la Bruxelles, dependentă de gazul rusesc, potrivit unei analize Euronews.

După ce președintele rus Vladimir Putin a indicat săptămâna trecută, pe data de 6 octombrie, că Rusia este pregătită să atenueze criza energetică a Europei și să stabilizeze piețele globale de energie, piețele au recepționat mesajul în mod pozitiv, iar prețurile la gazele naturale au scăzut la finalul zilei, după ce crescuseră inițial la începutul sesiunilor de tranzacționare pe

piața futures europeană. Uniunea Europeană este dependentă de gazul rusesc fiind cel mai mare furnizor de gaze către UE, care depinde din ce în ce mai mult de importurile de gaze naturale. Acuzată de 40 de eurodeputați că nu dă curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisface total cererea de gaze de pe piața europeană, tocmai pentru a putea controla voit preţul, Rusia a declarat că și-a îndeplinit contractele pe termen lung. Însă experții în energie s-au întrebat de ce Moscova nu a profitat de prețurile crescute de pe piața europeană pentru a tranzacționa mai multă cantitate de gaz. „Livrările de gaze ale companiei Gazprom, care deține monopolul exporturilor de gaze din Rusia în Europa prin conducte, sunt la un ritm normal. Din câte știm, au respectat toate angajamentele contractuale”, a declarat săptămâna trecută pentru Euronews, Dennis Hesseling, șeful departamentului pentru infrastructură, gaze și comerț cu amănuntul în cadrul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. Acesta a mai subliniat că, în mod normal, exportatorii de gaze pun la dispoziție o cantitate mai mare de gaz pentru a diminua creșterea prețurilor.

Criza gazelor europene ar putea fi rezolvată uşor

Unii politicieni și experți europeni sunt îngrijorați de faptul că Rusia încearcă să facă presiuni asupra autorităților de reglementare din UE pentru a aproba noua conductă Nord Stream 2. La rândul lor, alți experți susțin că Rusia nu are suficient gaz de rezervă și încearcă să-și umple propriul depozit înainte de începerea iernii. Gazul natural este principala sursă de energie pentru încălzirea locuințelor din UE și, prin urmare, este supus unei cereri mult mai mari pe timp de iarnă. În prezent, volumul de stocare a gazelor naturale în Europa este mult mai scăzut decât anul trecut. Anul acesta este la un nivel de aproximativ 76% din capacitatea totală de stocare, față de nivelul de 95%, cât era în 2020, potrivit Gas Infrastructure Europe. Vladimir Putin a susținut săptămâna trecută că Rusia este un „furnizor de încredere” pentru Europa, care „își îndeplinește integral obligațiile”, sugerând în același timp că Rusia ar putea livra o cantitate suplimentară de gaze către Europa. De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că este posibil să fie furnizat mai mult gaz natural către UE prin conductele de gaz existente. Jack Sharples, cercetător în cadrul Institutului Oxford pentru Studii Energetice, a declarat că influența lui Vladimir Putin pe piața energetică europeană a arătat că „aceasta este o piață foarte tulburată". „Pe lângă raportul dintre cerere și ofertă, asistăm la foarte multe speculații. Iar acestea se pot observa cel mai bine în faptul că evoluția prețurilor la sfârșitul săptămânii trecute a fost departe de a fi proporțională cu fluctuațiile fluxurilor fizice de gaze care au intrat în Europa", a mai declarat Sharples. Criza gazelor ar putea exercita presiuni asupra autorității de reglementare din Germania și asupra Comisiei Europene pentru a aproba darea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, care are capacitatea de a pompa 55 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an către blocul comunitar.