Suferința sistemului sanitar: "Nu am înțeles nimic din ce mi-a spus doctorul!"

De câte ori nu vi s-a întâmplat să plecați din cabinetul doctorului mai bulversat decât atunci când ați intrat, fără să fi înțeles mare lucru sau ce aveți de făcut pe mai departe, în "lupta" cu boala? Sau să fiți întâmpinați de un specialist cu o atitudine iritată, ce se arată deranjat de întrebările adresate? 

De cealaltă parte, și medicii au suficiente reproșuri la adresa pacienților: ba că vin cu "lecțiile făcute" de pe internet, ba că le ignoră complet recomandările. Toate acestea sunt consecințele unei comunicări medic – pacient deficitare, care, din păcate, caracterizează sistemul medical din țara noastră. 

"Am fost la medic, dar nu am înțeles nimic din ce mi-a spus" sau "Nu am înțeles mare lucru, mi-a spus ce fel de exerciții trebuie să fac, dar nu am înțeles și mi-a fost rușine să întreb". Acestea sunt doar câteva dintre replicile pe care le auzim spuse de pacienți imediat ce pășesc în afara cabinetelor medicale. De partea cealaltă, medicii sunt indignați și îi "acuză" pe bolnavi fie că le ignoră recomandările medicale și tratamentele, fie că vin cu "lecțiile învățate" de pe internet. Situații frecvent întâlnite în sistemul medical din țara noastră, caracterizat, după cum o arată și studiile realizate în ultimii ani, de o comunicare medic – pacient cu sincope. 

Care este soluția? Ce ar trebui schimbat pentru a îmbunătăți relația dintre bolnavi și doctori, astfel încât rezultatul final să fie creșterea calității vieții celor aflați în suferință? Reprezentanții Fundației Baylor Marea Neagră din Constanța au început, de anul trecut, cursuri privind îmbunătățirea comunicării medic – pacient. Cursurile i-au vizat, până în prezent, pe studenții de la Facultățile de Medicină și de Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității "Ovidius" Constanța, iar din ianuarie se vor desfășura și în cadrul Școlii Postliceale Sanitare "Emil Palade". Dar de aceste cursuri de instruire pot beneficia și angajații instituțiilor sanitare de stat sau privat din județul Constanța. Trebuie doar să vrea! 

De ce eșuează comunicarea medic - pacient

"Ideea de «comunicare medic-pacient» poate să lezeze puțin orgoliul. «Adică ce, vreți să spuneți că eu nu pot să comunic cu pacientul?», ar putea spune specialiștii. Nu plecăm de la premisa aceasta, ci punem în evidență aspecte importante din construirea unei conversații, pe care studenții au recunoscut că nu le-au identificat în modelele oferite până în prezent. În cabinetul medicului din România, în general, discuția cu pacientul începe cu anamneza, cu partea de culegere a informațiilor. Nu interesează foarte tare cine este pacientul, medicul nu îi strânge mâna, nu îl lasă să se prezinte, să spună de ce a venit. Ci se trece direct la subiect. Cauze sunt destule: pe de o parte, pentru că întâlnirea se axează pe transmiterea de informații, iar pe de altă parte, pentru că mai sunt mulți pacienți care așteaptă la ușă", a explicat Mihaela Bogdan, director de programe în cadrul Fundației Baylor. E clar însă că acest mod de comunicare nu funcționează. În consecință, este nevoie de o schimbare. 

În primul rând, reprezentanții "Baylor" arată că, respectând câteva reguli simple de comunicare, se poate ca într-o consultație de aproximativ 20 – 30 de minute, pacienții să aibă de câștigat, iar medicii să nu mai fie frustrați că nu au fost "auziți". 

"Depinde și de pacient, și de natura problemei, dar în principiu, indiferent de cât de mult sau de puțin timp avem la dispoziție, nu ar trebui să trecem peste etape", a arătat Mihaela Bogdan. Astfel, sunt șapte etape ale comunicării: stabilirea relației, cu realizarea contactului vizual, prezentarea și expunerea motivului vizitei medicale, cât și prezentarea a ceea ce se poate face în cabinet; introducerea, adunarea informațiilor, perspectiva pacientului asupra bolii, împărtășirea informațiilor, acordul și încheierea. "Este important să știm care sunt așteptările pacientului, iar pacientul să fie cu ce poate medicul să îi ajute. Este important ca medicul să știe ce îl îngrijorează pe pacient. Pentru că s-ar putea să nu fie problema de sănătate motivul cel mai mare de îngrijorare. În cazul unui diagnostic de boală cronică, poate să fie frica de moarte. Noi încercăm să îi facem să conștientizeze cât de importante sunt etapele. Ce e mare lucru dacă nu mă prezint, nu spun «buna ziua» sau la final nu facem un rezumat și nu stabilim care sunt pașii următori? Este posibil ca în absența acestor pași, pacientul să plece bulversat", a mai arătat Mihaela Bogdan. 

Ulterior, după realizarea anamnezei și aflarea așteptărilor pacientului vizavi de boală, medicul îi explică ce pași trebuie urmați. Dar, atenție: specialiștii spun că nu trebuie să fie transmise mai mult de trei idei corecte în cadrul unei consultații. La sfârșit, cei doi parteneri în discuție ar trebui să realizeze un scurt rezumat al conversației purtate, iar medicul să îi prezinte care sunt pașii următori, până la o consultație viitoare. 

Medicii, supărați pe pacienți că nu îi ascultă. Și aici sunt soluții!

De partea cealaltă, medicii acuză că pacienții nu îi ascultă și nu le urmează indicațiile. Și aceste situații au explicații și soluții, spun reprezentanții "Baylor". "Terapia înseamnă o schimbare. Dar când vorbim despre schimbare, trebuie să avem în vedere și motivația, care este ceea ce, psihologic, determină o schimbare comportamentală. Iar pacienții pot să fie în diverse stadii: în faza de negare, în faza de cochetare cu ideea sau în faza de acceptare. Ajunși la medic, în faza de negare, pacienții nu vor băga în seamă recomandarea medicului. În schimb, pentru cei care au acceptat deja necesitatea unei schimbări, recomandarea medicului nu face decât să le întărească motivația. De aceea, pentru medic este de neînțeles de ce aceeași recomandare, pentru aceeași afecțiune, este ascultată de o persoană, iar alta pare că nu a auzit-o niciodată", a explicat Mihaela Bogdan. 

"Pe medici îi ajută să afle, în prima etapă a discuției, în setarea cadrului, să afle în ce fază este pacientul, dacă este pregătit să facă o schimbare. Căci dacă nu este pregătit, mesajul nu mai contează. Atunci, poate ar fi de ajutor mai multe informații, poate chiar o discuție cu psihologul", a mai punctat specialistul. Concret, degeaba i se va spune unui cardiac că trebuie să facă mai multă mișcare sau unui fumător că trebuie să renunțe la viciu, dacă medicul constată că pacientul nu este pregătit să facă schimbarea. 

De menționat că, chiar dacă medicii nu aplică aceste reguli ale comunicării, o pot face pacienții. "Pacienții le pot solicita medicilor să le permită să noteze ceea ce li se transmite, să înregistreze, să repete. E de ajutor de asemenea, să meargă cu întrebările pe o foaie, pentru că din cauza impactului veștilor pot fi influențați emoțional", a mai arătat Mihaela Bogdan.