Semnal de alarmă. Copii subnutriți sau supraponderali. Sănătatea celor mici, în pericol

Un număr alarmant de mare de copii suferă consecințele alimentației deficitare și ale unui sistem alimentar care nu răspunde necesităților acestora. Astfel, în timp ce unii sunt subnutriți, și nu neapărat din cauza sărăciei, alții sunt supraponderali, de cele mai multe ori din cauza produselor mult prea industrializate de pe piață.

Cel puțin unu din trei copii cu vârsta mai mică de cinci ani este fie subnutrit, fie supraponderat. Potrivit celui mai recent studiu al Unicef, legat de alimentația și nutriția celor mici, aproape doi din trei copii cu vârste între șase luni și doi ani nu primesc alimentele necesare pentru a susține dezvoltarea rapidă a corpului și a creierului în această perioadă a vieții. Acest fapt îi expune multor riscuri, cum sunt dezvoltarea insuficientă a creierului, capacitate slabă de învățare, imunitate scăzută, infecții frecvente și, în multe cazuri, deces.

Astfel, specialiștii atrag atenția că micuții au nevoie de hrană adecvată lor și organismului lor. "Foarte mulți copii au o alimentație deficitară pentru că pur și simplu nu au de ales. Modul în care înțelegem și reacționăm la problema subnutriției trebuie să se schimbe: nu este suficient să asigurăm copiilor cantitățile de hrană de care au nevoie, ci este și mai important să le asigurăm hrană corespunzătoare. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm cu toții în prezent", susține Henrieta Fore, directorul Unicef.

Raportul trage un semnal de alarmă, arătând că alimentația deficitară începe din primele zile ale vieții copilului. Deși alăptarea poate salva vieți, mai puțin de jumătate dintre copiii cu vârsta de sub șase luni sunt hrăniți doar cu lapte matern și din ce în ce mai mulți copii primesc lapte praf. Și mai grav este că, în jurul vârstei de șase luni, când regimul alimentar al copiilor începe să fie diversificat cu alte alimente solide și lichide, prea mulți dintre aceștia primesc o alimentație necorespunzătoare. La nivel mondial, aproape 45% dintre copiii cu vârste între șase luni și doi ani nu primesc deloc fructe sau legume. Aproape 60% nu mănâncă deloc ouă, produse lactate, pește sau carne.

Pe măsură ce copiii cresc, expunerea lor la alimente nesănătoase ia proporții alarmante, în mare parte din cauza marketingului și reclamei incorecte, abundenței de alimente ultra-procesate în orașe, dar și în mediul rural, precum și a accesului sporit la fast food și băuturi cu conținut mare de zahăr. De exemplu, studiul a scos la iveală faptul că 42% dintre adolescenții care frecventează școala consumă băuturi carbogazoase îndulcite cel puțin o dată pe zi și 46% mănâncă fast-food cel puțin o dată pe săptămână. Ca rezultat, numărul copiilor supraponderali și obezi crește permanent. Între 2000 și 2016, ponderea copiilor supraponderali cu vârste între 5 și 19 s-a dublat, de la 1 din 10 la aproape 1 din 5.

Educație pentru părinți

În ce privește malnutriția, în toate formele sale, aceasta afectează cel mai mult copiii și adolescenții din comunitățile cele mai sărace și mai marginalizate. Doar unu din cinci copii cu vârste între șase luni și doi ani din cele mai sărace gospodării consumă alimente suficient de diversificate pentru a avea o creștere sănătoasă.

Unele dintre măsurile sugerate de repreuentanții Unicef sunt introducerea taxei pe zahăr, etichetarea produselor alimentare cu informații exacte și ușor de înțeles, dar și măsuri de a determina industria alimentară să facă ceea ce este bine pentru copii, stimulând producția și comercializarea unor produse alimentare sănătoase, ușor de preparat și cu prețuri accesibile, precum și conștientizarea părinților asupra imporanței unei alimentații corecte pentru copii.

"Pierdem teren în lupta pentru o alimentație sănătoasă. În ciuda tuturor progreselor tehnologice, culturale și sociale înregistrate în ultimele decenii, am pierdut din vedere un fapt elementar: dacă copiii mânâncă prost, trăiesc prost", subliniază reprezentanții Unicef.