Sărbătoare Mare de Sânziene. Tradiții, obiceiuri și superstiții

1073
Sărbătoare Mare de Sânziene. Tradiții, obiceiuri și superstiții - sarbatoaredesanziene-1561305577.jpg

Articole de la același autor

Astăzi, 24 iunie, sărbătorim Sânzienele, motiv pentru care trebuie să știți că în această zi, există o mulțime de obiceiuri și tradiții. Specialiștii Muzeului de Artă Populară din Constanța spun că Sânziana sau Drăgaica, însoțită de alaiul său format din zâne fecioare de o frumusețe aparte, umblă prin văzduh și pe pământ, cântând și dansând. 
Sânziana face parte din categoria zânelor bune, care binecuvântează recoltele, motiv pentru care mai este numită și Regina Holdelor. Ea și suratele ei, sânzienele, dau miros florilor și leac plantelor tămăduitoare. Așa cum dau bob spicelor de grâu, ele dau rod și pântecelor tinerelor femei care își doresc prunci, vindecă suferințele și bolile oamenilor, apără de furtună și de grindină. 


"Dacă ziua Sânzienelor este nerespectată prin nelucrare, protecția acestor zâne și darurile lor se transformă în blestem, deoarece ele aduc grindina și furtunile, iau leacul și mirosul florilor și poartă oamenii în vârtejuri. Pe vremuri, în dimineața de Sânziene, fetele se spălau cu rouă pe față și făceau fierturi din plante aromate pentru a fi frumoase și plăcute. Tot în această zi se făceau farmece de dragoste. De asemenea, fetele își împleteau în cosițe flori de sânziene, iar băieții le puneau la pălărie", au precizat reprezentanții instituției de cultură.


În trecut, în satul tradițional, în această zi, cetele de flăcăi practicau jocul "Boul Înstruțat" său "Boul de Sânziene". În acest scop, se alegea cel mai voinic și mai frumos bou din sat, cu coarnele mari și frumoase. În ajunul sărbătorii, el era lăsat să pască, încă chiar și în locuri nepermise până atunci, iar în dimineața zilei de Sânziene, era adus în sat și îmbăiat, după care fetele și băieții îl "îmbrăcau" cu cele mai frumoase scoarțe, de care se prindeau cele mai frumoase țesături. Coarnele și coada i se înfășurau în brâuri tricolore, iar în vârful cozii și al coarnelor se puneau flori de sânziene. 


Cu boul de Sânziene astfel gătit, un alai de tineri, condus de un flăcău îmbrăcat în haine simple, de lucru, mergea în curțile gospodarilor dansând în jurul boului, iar drept răsplată flăcăul care mâna boul era udat cu o cană sau o găleată de apă, dar primea și o sumă de bani. 


Se spune că în această zi, cucul încetează să mai cânte, deoarece s-a înecat cu orz sau cu cireșe, devenind uliu.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.385 secunde