România trebuie să plătească milioane de euro CE pentru întârzierea legilor referitoare la spălarea banilor

de Cuget Liber Joi, 16 Iulie 2020 135
România trebuie să plătească trei milioane de euro Comisiei Europene, după ce a întârziat transpunerea legislației privind combaterea spălării banilor. Decizia a fost luată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. România a adoptat legislația cerută de Uniunea Europeană cu mai bine de doi ani întârziere față de termenul stabilit de Comisia Europeană, vara lui 2017, informează Digi24. 


O sancțiune similară a primit joi și Irlanda, care trebuie să plătească o sumă forfetară de două milioane de euro.


Business Club: S-a încercat protejarea unor interese
Cuantumul amenzii primite nu este mare, dar arată de fapt cum prin legislație s-a încercat protejarea unor interese. Doar noi și Irlanda, țara care e în centrul tranzacțiilor făcute de multinaționalele care își erodează baza de impozitare, am întârziat nepermis. România a transpus directivele privind combaterea spălării banilor abia anul trecut, după multe tergiversări. 


Directiva europeană a fost aprobată în 2015, România avea termen până în 2017 să o transpună. Însă abia anul trecut s-a făcut ceva, dar cu o viteză incredibil de mică. Deși Bruxelles-ul ne trăgea de mânecă să o facem repede, amenințându-ne inclusiv cu trimiterea în fața Curții de Justiție, Guvernul Dăncilă, deși trecuse de mult termenul, a ales calea broaștei țestoase: un proiect de lege prin Parlament. Nu o ordonanță de urgență. Codul administrativ a fost adoptat rapid prin ordonanță, dar când ardea, s-a ales calea lungă.


Directiva UE era făcută să aducă mai multă lumină în tranzacțiile financiare în privința beneficiarilor reali ai acțiunilor. Tot ea interzicea existența acțiunilor la purtător. La vremea respectivă, s-a făcut legătura între directivă și modul în care era deținută Tel Drum, prin acțiuni la purtător. Dar nu a fost doar asta. Directiva presupunea înființarea Registrului Beneficiarilor Reali, adică al celor care dețin firme, fonduri, fundații. Și nici asta nu e problema, că și acum unele date pot fi aflate, și în actualul sistem. În directivă este prevăzut ca aceste registre naționale să fie interconectate: se poate face o urmărire mai bună a intereselor, a fluxurilor financiare.


Toată această transparență s-a dorit să fie măcar întârziată. Și s-a reușit. Ba chiar când legea se dezbătea, UDMR a reușit în primă fază să impună scoaterea din prevederi a organizațiilor minorităților naționale. Nu ar fi trebuit să declare beneficiarii reali. Doar că a picat prevederea la Curtea Constituțională.


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Social

Ultima oră

Titlurile zilei