Plaje sufocate de plastic pe litoralul românesc! Cel mai murdar nisip, la Constanța

În urma monitorizărilor efectuate de organizația nonguvernamentală Mare Nostrum pe numai o mică parte din suprafața totală a plajelor românești, au fost identificate 12.278 deșeuri, cu 6.000 elemente mai puțin decât în luna octombrie a anului trecut. Și de această dată, cel mai întâlnit tip de deșeu a fost mucul de țigară. La capitolul curățenie, sectorul din Constanța a fost cel mai murdar, iar cel din Costinești, cel mai curat. 

În municipiul Constanța, din cele 4.047 gunoaie identificate, mai bine de trei sferturi fac parte din categoria materialelor polimerice artificiale, iar 3.403 elemente sunt mucuri de țigară. De altfel, mucurile de țigară au fost de patru ori mai multe decât cele înregistrate în luna octombrie 2017. Restul elementelor identificate aparțin categoriilor cauciuc, haine - textile, hârtie - carton, lemn prelucrat, metal, sticlă - ceramică. 

În această sesiune de colectare, deșeurile "inedite", dar la fel de nedorite ca și celelalte au existat. Cele mai multe au fost seringi, sticle de medicamente, scutece, tampoane, lenjerie intimă și chiar un frigider, "uitat" pe plaja de la Corbu, aproape de apă. Șlapii, papucii și diferite tipuri de textile au împânzit anumite sectoare de plajă. 

"Dincolo de faptul că poluează, aceste tipuri de deșeuri sunt fix ceea ce nu își dorește nimeni să vadă pe plajă. Nu înțelegem acest paradox: nimeni nu vrea să vadă gunoaie pe plajă, dar, cu toate astea, noi găsim în fiecare an, în aprilie și în octombrie, cantități însemnate de deșeuri. Mai mult decât atât, cum ar fi să vii la plajă, să te așezi pe nisip și să găsești un scutec sau un slip, «uitate» de un turist? Fix lângă tine! Nouă nu ne-ar plăcea, sinceri să fim. Dar vedem că se practică", spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al ONG Mare Nostrum. 

Deșeurile eliminate în această sesiune au însumat 375 kg, iar cele mai multe au fost înregistrate pe sectorul din Năvodari (224,5 kg), din care 150 kg au reprezentat deșeuri provenite de la materialele de construcții, abandonate pe plajă. Acesta a fost urmat de sectorul din Mamaia (81,25 kg),  pe când la polul opus, cele mai mici cantități au fost pe sectorul din Constanța (4,2 kg) și Corbu (5,2 kg). 

Odată cu acest raport, ONG Mare Nostrum propune și un set de măsuri, în ideea de a reduce cantitatea de deșeuri de pe plajele românești. Prima ar fi educarea publicului cu privire la prelucrarea materialelor reciclabile și conștientizarea necesității unor practici de cumpărare durabile, urmată de reducerea utilizării ambalajelor din plastic, a sacilor sau pungilor de cumpărături. De asemenea, este vizată instalarea de coșuri de gunoi pentru colectarea selectivă pe toate sectoarele de plajă. Nu ar strica nici crearea și implementarea unui plan de acțiune pentru reducerea deșeurilor marine, monitorizarea adecvată a construcțiilor din zona plajelor, precum și aplicarea de sancțiuni acolo unde au fost încălcate regulamentele sau legile. 

"E timpul să nu mai arătăm cu degetul înspre unul și înspre altul, în timp ce noi producem munți de gunoaie pe plajă. În primul rând, responsabilitatea este a aceluia care aduce gunoiul pe plajă. Cum îl aduce, așa îl și ia, chiar dacă are coș de gunoi pe plajă, chiar dacă nu. Mai mult, autoritățile trebuie să pună în aplicare sistemul de amenzi atât pentru public, cât și pentru firme, singurul care este cu adevărat eficient. Educația are limitele ei, în timp ce amenzile îi pot potoli pe cei care s-au obișnuit ca nisipul și plaja să fie toaleta lor. Nu spunem că această problemă nu există la alții. Chiar acum o săptămână, reprezentanții unui ONG similar din Tenerife ne spuneau ce scot din ocean - sute de cauciucuri, obiecte mari de metal, saci care cântăresc tone - plini cu deșeuri. Dar haideți să facem noi ceva și să nu mai stăm impasibili, în speranța că strâng alții după noi.

 

Ține de cei șapte ani de acasă să arunci gunoiul la coș", completează Mihaela Cândea Mirea.