Moștenire de la otomani. Secrete de sute de ani, ascunse în Dobrogea!

de Florentina BOZÎNTAN Miercuri, 06 Noiembrie 2019 4396
Moșteniri ale stăpânirii otomane pe teritoriul dobrogean, în prezent în județul Constanța sunt câteva zeci de cișmele. Direcția Județeană de Cultură Constanța și Institutul Național al Patrimoniului fac demersuri pentru a include pe Lista Monumentelor Istorice cișmeaua otomană din satul Mireasa. Spre deosebire de alte construcții similare, această cișmea este situată în Dobrogea Centrală, iar intervențiile ulterioare asupra ei au fost minime. 


Timp de aproape patru secole, Dobrogea a fost sub stăpânire otomană. Otomanii au cucerit spațiul dobrogean în mai multe etape, impunând organizarea specifică; în secolele XVI - XVIII, spun specialiștii, Dobrogea are un rol important în comerț și meșteșuguri, având printre altele, rolul de aprovizionare cu cereale a capitalei imperiale. Astfel, otomanii au introdus în spațiul dobrogean elemente specifice culturii lor, precum moschei, bazaruri, hanuri, băi publice și cișmelele, specifice spațiului dobrogean. 


Zeci de cișmele în Dobrogea 
Construite în principal pentru a servi drept adăpători pentru animale, despre cișmelele otomane din Dobrogea nu există foarte multe date. 


Ștefan Manolescu este un constănțean pasionat de patrimoniul dobrogean care, în ultimii ani, împreună cu arheologul Iulian Rusu, derulează o activitate de documentare a situației în care se află respectivele cișmele. Drept pentru care, au explorat ținutul dobrogean pentru a descoperi și studia aceste construcții. 


„Cișmelele otomane au fost realizate în secolul XIX, în general, o parte au apărut la început de secolul XX, pentru că românii au preluat respectivul tip de construcție. Au fost construite în special în zona de sud vest a Dobrogei, zonele Ostrov, Oltina, iar în Bulgaria, în zona Silistra, ținând cont și de caracteristicile hidrogeologice: sunt construite în zonele cu văi, în locurile unde pânza freatică apare la zi sub formă de izvoare. Unele dintre ele sunt situate în localități, iar în cazul acestora s-a intervenit ulterior, au fost modernizate. Jgheaburile au fost betonate, au fost văruite etc. Sunt însă și cișmele în cazul cărora intervenția umană a fost minimă, în special în cazul celor aflate la depărtare de localități”, a afirmat Ștefan Manolescu, pentru „Cuget Liber”. 


Pe lângă cișmelele otomane, inclusiv românii, cât și bulgarii au construit astfel de adăpători; ba chiar, spune constănțeanul pasionat de istoria Dobrogei, „adesea, datorită schimbării compoziției etnice în urma alipirii Dobrogei, multor cișmele existente le-au fost adăugate elemente creștine”. 


Inscripție în turco-osmană. Se caută specialist să o traducă! 
Printre aceste construcții otomane, cișmeaua din satul Mireasa se evidențiază prin faptul că a fost construită în Dobrogea Centrală, cât și prin prezența unor intervenții umane, ulterioare, minime. Amplasată în centrul satului, în apropierea bisericii creștin ortodoxe, este singura cișmea la care placa de marmură, inscripționată, se păstrează aproape intactă. 


„Este o cișmea mai aparte față de majoritatea celorlalte. De regulă, intervențiile au afectat cișmelele dobrogene, prin tencuiri, cimentări. Aici sunt minime. Este, de asemenea, singura cișmea identificată până acum la care placa cu inscripția are dimensiuni apreciabile și, cu excepția unui colț, este aproape întreagă. Pe câteva pietre din calcar se văd fie litere latine, fie desene geometrice, confirmând și în cazul acestei cișmele proveniența materialului de construcție din ruine, posibil antice. În acest caz, cu șanse destul de mari de a fi preluate din Cetatea Ulmetum. Șistul verde, roca predominantă în regiune, a fost folosit doar în intervenții ulterioare”, a arătat Ștefan Manolescu. 


Inscripția prezentă pe cișmea este scrisă în turco-osmană (o combinație de turcă, arabă și persană) și este una dintre aspectele care le dă bătăi de cap și celor de la Direcția Județeană de Cultură Constanța și de la Institutul Național al Patrimoniului. Căci, așa cum au descoperit autoritățile, la nivelul țării sunt puțini specialiști care pot să o traducă. 


„La nivelul Direcției Județene de Cultură Constanța sunt, la acest moment, trei dosare pentru clasare în Lista Monumentelor Istorice, unul dintre acestea fiind pentru cișmeaua otomană din satul Mireasa. Cișmeaua a fost descoperită, în 2018, în teren, de arheologi de la Institutul Național al Patrimoniului, care ne-au semnalat existența ei și am declanșat procedura de clasare, la începutul lunii iulie anul acesta. Având în vedere că nu există documentație, nici la nivelul autorităților locale, cu privire la această cișmea, INP urmează să realizeze releveul, ridicarea topo etc. Urmează să ne deplasăm la Mireasa, pentru realizarea releveului. De asemenea, încercăm să găsim un specialist care să traducă inscripția scrisă în turco-osmană. La nivelul Constanței nu am găsit pe nimeni, suntem în discuții cu un cadru didactic din București”, a afirmat, pentru „Cuget Liber”, Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene de Cultură Constanța.
 
Autoritățile au la dispoziție un an pentru finalizarea documentației. În caz contrar, după expirarea termenului, procedurile trebuie reluate. 


XXX 
La nivelul Dobrogei, mai sunt doar câteva cișmele otomane înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Printre acestea, se numără cea din Valea Țapului. Aici, arată Ștefan Manolescu, au fost realizate intervenții prin anii 1950, respectiv au fost betonate jgheaburile și postamentul, ceea ce afectează aspectul original. 


„Este, de asemenea, una din rarele cișmele unde se mai păstrează placa cu text în turca osmanlâie”, a arătat constănțeanul. 
O altă cișmea otomană considerată monument istoric este cea din municipiul Constanța, aflată la intersecția bulevardelor Tomis și Aurel Vlaicu. Aceasta a fost construită în 1864 și reabilitată, în 2016, de RAJA. 


Sursă foto: Ștefan Manolescu, Cișmele Dobrogene


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Social

Ultima oră

Titlurile zilei