Mâini băgate pân-la coate în buzunarele părinților. Fondul școlii, ce facem cu fondul școlii?

Ca și cum abia a aterizat într-o școală din România, ca și cum nu a mai fost ministru al Educației niciodată și nu știe cât de puțini bani primesc școlile pentru dotări sau consumabile, Ecaterina Andronescu dă vina pe părinți că au inventat fondul școlii și aduc de bună voie bani la școală, deși nu ar fi fost nevoie. O spune cu nonșalanță, semn că nu a avut copii la școală în ultimii ani, nu a cumpărat cretă niciodată, nu a adus niciun top de hârtie și nici nu a umplut vreun toner pentru imprimantă niciodată și că încă mai crede că școlarii învață doar din manualele acelea "perfecte" avizate de Ministerul Educației.

Ecaterina Andronescu e pusă pe treabă. Vrea să reformeze de la cap la coadă învățământul românesc. Cea mai nouă idee a ministrului este aceea de a reintroduce treapta a doua. Și este optimistă că va reuși să facă acest lucru chiar din anul școlar următor.

"Învățământul obligatoriu nu se termină la clasa a VIII-a. Învățământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să știm că am încheiat ciclul învățământului obligatoriu. De ce nu avem? Pentru că, așa cum știți, după clasa a VIII-a sau evaluarea de la clasa a VIII-a, ca o moștenire a capacității, a examenului de capacitate, ne asigură separarea spre liceu sau școli profesionale, aceasta este, să spunem, argumentația evaluării de la clasa a VIII-a. Dacă se va accepta, pentru că, fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Și dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani, deci, am ușura examenul de bacalaureat prin această evaluare. Nu știu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă", este de părere ministrul Educației.

Treapta a doua îi va mobiliza pe liceeni?

În sine, ideea nu e rea. Și sunt profesori care spun că o astfel de evaluare ar fi binevenită tocmai pentru că elevii se relaxează prea mult în primele clase de liceu, după ce trag tare în clasa a VIII-a.

"Când se văd intrați la liceu, o lasă mai ușor cu învățatul. Apoi, se trezesc din nou în clasa a XII-a, că îi așteaptă bacalaureatul și trag tare să recupereze. Însă nu mai reușesc. Aceasta ar fi o explicație și pentru notele slabe de la bacalaureat. Sigur că cei care vor să învețe și sunt determinați o fac oricum, dar nu strică să îi urnim și pe cei care sunt obișnuiți să chiulească mult și să învețe puțin în liceu", consideră un profesor de limba română din Constanța.

"Chestiunea fondului clasei

nu este legală"

Ca și cum nu era suficient că își pune în cap toți părinții cu atâtea modificări în învățământ, Ecaterina Andronescu aruncă tot în cârca lor vina colectării fondului clasei. În opinia ministrului Educației, strângerea de bani pentru școală reprezintă o imagine negativă pentru unitatea de învățământ.

"Chestiunea fondului clasei nu este legală. Dacă părinții strâng bani, aduc mult mai multă imagine negativă școlii, nimănui nu îi convine să îi scoată din buzunar să îi pună într-un fond al clasei, mai bine să învățăm să facă proiecte, este un ordin de ministru de ani de zile, poate că întărim în lege. Profesorii au obligația să nu se amestece în asemenea resurse, părinții vin în întâmpinare cu o imagine nefericită, nu este o idee bună", susține Andronescu.

Nimic mai adevărat. Dar ce te faci atunci când elevii nu au pe ce lucra, când nu au cretă să scrie la tablă, când nu au foi pentru a rezolva fișe individuale sau alte consumabile necesare desfășurării activității didactice? Profesorii sau învățătorii nu au de unde să cumpere hârtie sau markere pentru fiecare clasă, de-abia le ajung salariile să trăiască. În aceste condiții, singura resursă sunt părinții.

"Ministerul Educației nu a mai luat în calcul de ani de zile aceste cheltuieli cu consumabilele. Fără acești bani de la părinți, nu am avea cretă la tablă", spune Iulian Cristache, președintele Federației Asociației Părinților.

"Părinții au cumpărat

întotdeauna ce a fost nevoie!"

La Constanța, practica strângerii de bani pentru fondul clasei este valabilă atât în școlile de cartier, cât și în colegiile de elită.

"Am doi copii, unul la liceu, celălalt la gimnaziu. În toate școlile unde au învățat și învață în prezent, părinții sunt cei care asigură sumele necesare achiziționării de consumabile: markere și burete pentru tabla magnetică, șervețele pentru tabla magnetică, topuri de hârtie, imprimantă pentru realizarea fișelor individuale, tocmai ca să nu care cu ei zeci de kilograme de manuale și caiete în fiecare zi, tonere pentru imprimantă, hârtie igienică. Niciodată nu au fost oferite de școală. Niciunde, nici la colegiu, nici la școala de cartier. Întotdeauna s-a spus că nu au fonduri pentru așa ceva. Abia se descurcă cu ce le trebuie pentru documentele zilnice din secretariat și birourile conducerii școlii. Noi ce ar fi trebuit să facem? Să sistăm toată activitatea și să așteptăm de la minister, de la primărie, de la Dumnezeu? Părinții au pus mână de la mână și au cumpărat întotdeauna ce a fost nevoie. Că le-a convenit sau nu, au dat bani! Nu sunt însă de acord cu fondurile pentru dotarea clasei cu aparat de aer condiționat, mobilier sau pentru plata pazei școlii. Acelea sunt cele care ar trebui interzise cu desăvârșire", ne-a declarat S.B., o mămică din Constanța.