Mahalaua din inima Constanței. Locatarii sunt terorizați!

de Andreea PERHAIȚĂ Miercuri, 10 Ianuarie 2018 3404
Câmpul de la capătul străzii Delavrancea din municipiul Constanța a fost ani la rândul „domiciliul“ unor familii de romi care s-au instalat acolo și nu s-au mai dat duși. În zadar au protestat locuitorii zonei, s-au plâns de gălăgie, mizerie, furturi, abia lunile trecute Poliția a descins în tabăra romilor și i-a gonit de sub geamurile vecinilor lor. Însă minunea nu a durat mult. Nomazii s-au întors, cu tot cu gunoaiele și scandalurile care îi caracterizează.

Câmpul este din nou plin de bordeie improvizate din cartoane, saci cu peturi, ambalaje, deșeuri și resturi alimentare. Zona este raiul câinilor maidanezi. Iar - surpriză! - în tot acest peisaj dezolant răsare o mașină de lux, înmatriculată în Bulgaria. Audi-ul este parcat chiar lângă sacii de peturi, ca și cum ar fi de-al casei. Înafară de niște copii pe care i-am zărit jucându-se pe acolo și vreo doi câini supărați că le deranjăm somnul de prânz, cartierul părea părăsit.

„Le-a mers bine iarna asta!“

„Acum este liniște. Unii dorm și alții sunt plecați prin oraș, cine știe ce mai filează sau pe cine jefuiesc în autobuz. De aici nu muncește niciunul. Nu știu din ce trăiesc, că altfel par să o ducă destul de bine, chiar dacă stau sub niște cartoane. Doamne ferește de vreun incendiu. Au avut noroc de iarnă blândă, nu tu ger, nu tu zăpadă. Le-a mers bine”, ne-a spus Ion Mirea, un locatar din zonă.

Vecinul lui nu este însă așa de indulgent.

„Ne-au terorizat! Credeam că am scăpat de ei când a venit poliția și i-a împrăștiat astă vară. Dar nu le-a luat mult să se întoarcă. Avem aceeași mizerie sub ferestre, țipete, bătăi și cine știe ce o mai fi aici. Iarna trecută erau și cai morți. Să vină cu mascații, să le tragă o mamă de bătaie și să le dea foc la șandramale, să scăpăm de ei o dată pentru totdeauna”, ne-a zis, indignat, Mircea S.

O viață printre gunoaie

Lângă tomberoanele blocurilor din apropiere, ne-am întâlnit cu un puști care ne-a spus că îl cheamă Ali. Nu știa câți ani are, deși părea de vreo șapte - opt ani. Era murdar, îmbrăcat cu un trening rupt și un pulover ros la mâneci. Stătea la pândă să vadă ce aruncă oamenii și să se ducă să caute de mâncare. A stat bucuros de vorbă cu noi, după ce i-am dat o bomboană și ne-a povestit că a venit cu ai lui din altă parte, tot de pe un câmp. Nu știa din ce parte a Constanței sau dacă din alt oraș. Nu se duce la școală și nici nu pare că știe ce este aceea. Nu au curent electric în bordeiul în care locuiesc, au doar o sobă unde mai fac focul câteodată, noaptea. Asta este tot ce știe. Nu cunoaște altă viață, alt confort, nu știe cum este să stai într-o casă încălzită, cu lumină, nu a văzut niciodată desene animate la televizor și nici ce este aceea o tabletă. Este viața la care a fost condamnat de părinții lui încă de când l-au conceput.

La fel ca el mai sunt mulți copii în mahalalele Constanței, pentru care viitorul nu sună deloc bine.

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Social

Ultima oră

Titlurile zilei